Capele mortuare, cămine culturale şi centre medicale. Acestea sunt noile utilizări pe care le vor primi, din acest an, 7 şcoli şi grădiniţe din Bihor care se închid, din lipsă de copii.
În judeţ mai există zeci de alte unităţi de învăţământ care ar putea avea aceeaşi soartă, dacă primarii ar recunoaşte realitatea, şi anume că le ţin deschise doar pentru a asigura salarii profesorilor şi a masca risipa banilor publici cheltuiţi pentru renovarea lor. Dacă i-ar preocupa cu adevărat calitatea educaţiei, ar comasa şcolile, desfiinţând clasele simultane, unde elevii învaţă de-a valma.
Şcoli "moarte"
Potrivit datelor Inspectoratului Şcolar, în Bihor sunt 11 şcoli şi grădiniţe cu lacătul pus. Majoritatea se află în sate depopulate, fără copii care să le frecventeze, aşa că primarii le pot decide alte întrebuinţări. De pildă, şcoala primară din Şoimuş (comuna Remetea) se transformă în cămin cultural, cea din Berechiu (Sânnicolau Român) în centru comunitar, iar grădiniţele din Goila (Căbeşti) şi Săldăbagiu Mic (Căpâlna) rămân deocamdată nefolosite.
În comuna Lunca, primarul liberal Ioan Popa (foto) ar fi vrut să transforme şcolile din Sârbeşti şi Hotărel în capele mortuare. "De peste 10 ani sunt goale. Suntem în coasta Şteiului şi părinţii preferă să-i ducă acolo la şcoală". Totuşi, s-a răzgândit. "Clădirea din Sârbeşti are peste 100 de ani şi este periculoasă, mai bine o demolăm. În Hotărel am văzut o reticenţă din partea comunităţii", mai zice Popa.
Comuna rămâne oricum cu alte 7 clădiri şcolare, şi ele departe de a fi aglomerate. În Lunca sunt 106 preşcolari şi elevi, dintre care 65 învaţă în centrul de comună, câte 15 sunt în satele Briheni şi Şuştiu, iar 12 la Seghişte. "Nu aş vrea să desfiinţez nicio şcoală sau grădiniţă, pentru că apoi cu greu o mai pui pe picioare, dacă ai nevoie de ea. Şi cred că va fi nevoie, pentru că suntem o comună într-o uşoară dezvoltare. Acum introducem gaz", spune primarul.
Elevi puţini, profesori mulţi
Majoritatea edililor din Bihor au aceeaşi optică: în loc să adune copiii de pe sate, cu microbuze, la o şcoală din centrul de comună, preferă să-i ţină răsfiraţi şi să amestece elevi de vârste diferite în aceleaşi clase, în detrimentul lor. Un învăţător de la o clasă simultană împarte fiecare lecţie între 3, 4 şi chiar 5 clase.
Deşi nu o spun direct, primarii şi directorii de şcoli evită nu atât comasările, cât de fapt concedierile. Într-o comună cu 6 şcoli primare şi 6 grădiniţe, în loc de 12 învăţătoare şi educatoare ar putea fi suficiente 4. În plus, unii directori spun că, dacă i-ar pune pe drumuri, elevii romi ar abandona şcoala. "Ei nu sunt prea disciplinaţi, nu vin pe ora 8 la şcoală, ci pe rând, până pe la 9, chiar 9.30. Dacă ar pierde microbuzul, n-ar mai veni deloc", spune directoarea din Lunca, Angela Ilieş.
Pe lângă faptul că ţin şcolile artificial în viaţă, primarii cheltuie serios pentru reabilitarea lor, fără să cugete dacă investiţia e rentabilă. Şcolile şi grădiniţele din întreg judeţul numără 847 de clădiri şi aproape jumătate dintre acestea au fost modernizate în ultimul deceniu. Majoritatea sunt şcoli şi grădiniţe din oraşe şi din centre de comune, dar 125 sunt prin sate.
Finanţările au fost uşor de atras prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, aşa că nu-i de mirare că investiţiile au dus şi la risipă. În 2019, BIHOREANUL a arătat cum în comuna Sâmbăta s-au băgat peste 800.000 lei în reabilitarea completă a 3 grădiniţe, iar după încheierea lucrărilor primăriţa PSD Mariana Laza le-a închis, constatând că nu mai sunt copii.
"Grădinari" răsfiraţi
Tot pentru că erau bani de la Guvern, în Ceica, pe lângă unităţile din centrul de comună (cu un total 374 elevi), mai există 11 şcoli şi grădiniţe răsfirate în cele 7 sate, toate complet reabilitate, dar cu numai 222 de copii. Şcoala primară din Cotiglet are abia 9 elevi, grădiniţa din acelaşi sat 8, şcoala din Duşeşti 14, iar grădiniţele din Ceişoara, Corbeşti şi Inceşti câte 11 fiecare. Primăriţa Ana Şovre (PSD) a refuzat să răspundă apelurilor BIHOREANULUI pentru a lămuri dacă va proceda la fel ca omoloaga sa din Sâmbăta.
La Bratca situaţia e similară: pe lângă liceul din comună (cu 664 elevi), mai sunt 11 şcoli şi grădiniţe modernizate, care adună puţin peste 200 de elevi. În satul Beznea sunt chiar două grădiniţe, una cu 12 copii, alta cu 10, iar în Ponoară grădiniţa are 13 copii.
Ales în toamnă, primarul independent Ionuţ Sturz (foto) ar prefera ca elevii să înveţe în mai puţine clădiri, deoarece s-ar reduce cheltuielile. "Problema e că satele sunt răsfirate, chiar şi la 12 kilometri depărtare, şi este mai greu să aduni copiii. La învăţământul primar am făcut comasări, chiar la cererea părinţilor, care nu mai doreau clase simultane, dar în cazul grădiniţelor nu au fost la fel de receptivi", spune edilul. Dacă părinţii n-au cum să-i ducă la centru, preşcolarii ar trebui luaţi de microbuze, cu însoţitori şi scaune adaptate lor.
"Nici bărbaţii nu-şi mai iubesc nevestele..."
Exemple de şcoli pustii sunt în tot judeţul. În comuna Borod, unde de asemenea s-a investit masiv în reabilitări, şcoala din Şerani are 14 elevi, iar grădiniţa 6 preşcolari, şcoala din Vaida (comuna Roşiori) are doar 5 copii, iar în comuna Căpâlna 4 grădiniţe adună 24 de preşcolari.
În comuna Copăcel, şcoala primară din Surduc, reabilitată, are 13 copii, cea din Copăcel 20, iar alte 3 grădiniţe din comună au împreună 35 de preşcolari. Aflat şi el la primul mandat, primarul PSD Silviu Petriţa (foto) nici nu-şi pune problema să le desfiinţeze. "După ce vom rezolva problemele de infrastructură în comună se vor popula. Problema e că nici bărbaţii nu-şi mai iubesc nevestele cum le iubeau pe vremuri. Acum nu mai face nimeni 4-5 copii", zice el. Deocamdată, sătenii din Copăcel nu au nici canalizare, nici angajatori în apropiere, ceea ce poate ar explica lipsa chefului de "iubire"...
Centrele educaţionale, soluţia
Şcolile sunt goale şi în comunele cu populaţie în creştere. În Paleu, în ultimul deceniu s-au mutat 2.000 de oameni, dar părinţii preferă unităţile de învăţământ din Oradea. Grădiniţa din Săldăbagiu de Munte s-a închis, la şcoala din sat învaţă doar 7 elevi, iar în Uileacu de Munte alţi 11. "Preferăm să nu rămână copiii proşti în sat, ci să mai înveţe limba română la oraş. Eu am 4 copiii, toţi elevi la Oradea", zice primarul Somogyi Ludovic (foto).
Acesta admite că singura soluţie pentru revitalizarea şcolilor şi a grădiniţelor de la sate este unificarea lor în centrul de comună, dar susţine că nu are nicio clădire atât de mare. Tocmai de aceea, a construit o grădiniţă nouă în Paleu, care din toamnă va funcţiona cu orar prelungit. "Am în plan să construim şi o şcoală gimnazială".
La fel vrea şi primăriţa PSD din Căbeşti, Corina Ene. "Pe termen lung, centrele educaţionale reprezintă soluţia pentru mediul rural. O singură clădire, modernă, cu program prelungit, cu spaţii de luat masa, cu laboratoare, pe modelul comunei Ciugud din judeţul Alba", spune aceasta. Fireşte, asemenea planuri devin realitate doar dacă în centrul educaţiei e pus elevul, nu profesorul...
VINE RESTRUCTURAREA!
Calitate sau cantitate?
Inspectorul şcolar general Virgil Blage (foto) afirmă că, în mod categoric, nu încurajează şcolile răsfirate de la sate.
"Sunt extrem de nemulţumit că avem unităţi de învăţământ cu câte 9-10 unităţi arondate, mai ales că ştiu că există microbuze în comunele respective. Am în plan să propun un program pilot de restructurare a reţelei şcolare. Lucrând cu efective mici de elevi, nu vom reuşi să ne încadrăm niciodată în alocaţiile bugetare", zice şeful IŞJ Bihor, amintind că şcolile primesc finanţare de la Ministerul Educaţiei în funcţie de numărul de elevi.
Blage nu se fereşte să sublinieze că, de fapt, numeroase şcoli cu elevi puţini există doar pentru profesori: "Trebuie să decidem ce vrem: învăţământ de calitate sau să asigurăm posturi".