Scrisoare emoţionantă, trimisă presei, de un bărbat care a primit un rinichi de la un pacient aflat în moarte cerebrală la Oradea. Într-un scurt mesaj transmis ziarului, Aurel Cozma din Iaşi ţine să mulţumească familiei care a decis donarea organelor, spunând că a început o viaţă nouă, care i-a redat echilibrul fizic şi psihic odată cu libertatea de mişcare.

„Considerând că este de datoria mea să mulțumesc familiei donatorului care și-a dat acordul pentru prelevarea de organe, vă rog să publicați mesajul atașat , cu speranța că va ajunge la destinația dorită”, a transmis cititorul BIHOREANULUI.

În esenţă, bărbatul spune că, începând din 11 noiembrie 2018, de când a beneficiat de un transplant de rinichi cu pacient de la Oradea, viaţa i s-a schimbat şi mulţumeşte familiei donatorului că, în ciuda durerii a decis să facă acest gest mare.

"Înţeleg că o astfel de decizie este greu de luat, în momentele grele ale despărţirii de cei dragi.  Sunt convins că astfel de hotărâri aparţin persoanelor cu caractere puternice şi cu viziune civică pozitivă. În bucuria mea rezervată, apreciez decizia familiei de a  prelungi viaţa celui drag prin organele care vor continua să trăiască în alte corpuri vii. În ce mă priveşte , compar acest gest cu al unui erou  care nu renunţă la viaţă înainte de a mai face o faptă de vitejie", arată Aurel Cozma.

Vezi mai jos scrisoarea integrală:

StimaţiDomni,

La 11 noiembrie 2018, în viaţa mea s-a produs un eveniment major generat de transplantul de rinichi prelevat de la un donator, declarat în moarte cerebrală, la un spital din Oradea. Cu acordului familiei şi după derularea procedurilor legale,cei doi rinichi au fost prelevaţi  de către o echipă medicală de la Spitalul ,,C.I.Parhon" din Iaşi, pentru a fi transplantaţi unor potenţiali primitori compatibili de pe lista de aşteptare. După un riguros proces de evaluare , am fost selectat ca  primitor de grefă renală.

Operaţie a fost realizată cu succes în cadrul Compartimentului de transplant renal al spitalului de către o echipă  medicală,  de înaltă competenţă profesională, coordonată de Dl. Profesor doctor Adrian Constantin Covic.

Astfel, la 65 de ani, după trei ani de hemodializă, de trei ori pe săptămână, câte patru ore pe şedinţă, la un centru din Botoşani, am început o viaţă nouă care mi-a redat echilibrul fizic şi psihic odată cu libertatea de mişcare.

Acest lucru nu ar fi fost posibil fără acordul membrilor familiei donatorului  cărora le mulţumesc din suflet. Sunt puţine cuvintele care să  exprime sentimentele profunde  şi mulţumirea pentru acest gest nobil. Înţeleg că o astfel de decizie este greu de luat, în momentele grele ale despărţirii de cei dragi.  Sunt convins că astfel de hotărâri aparţin persoanelor cu caractere puternice şi cu viziune civică pozitivă. În bucuria mea rezervată, apreciez decizia familiei de a  prelungi viaţa celui drag prin organele care vor continua să trăiască în alte corpuri vii. În ce mă priveşte , compar acest gest cu al unui erou  care nu renunţă la viaţă înainte de a mai face o faptă de vitejie.

Din păcate normele deontologice medicale nu-mi permit să cunosc mai multe detalii despre donator, de aceea, şi eu, doresc să rămân în aceeaşi situaţie. Datoria mea prezentă şi viitoare este de a îngriji această podoabă cât mai mult timp şi de a cinsti memoria celui care mi-a dăruit-o.

Asigur familia îndoliată că ori de câte ori voi avea prilejul voi aprinde o lumânare şi mă voi ruga la Dumnezeu să-i odihnească în pace sufletul său bun.

Doresc familiei puterea necesară pentru a depăşi aceste clipe grele, multă sănătate şi viaţă lungă.

Cu drag şi recunoştinţă,
A.C.