Comisia Europeană vrea să penalizeze România cu o amendă de 33.000 euro pentru fiecare zi care trece fără ca toate cele 33 de depozite de deşeuri periculoase moştenite din comunism să fie închise şi curăţate. Bihorul este judeţul care are cele mai multe asemenea depozite, 9 în total, şi nicio soluţie.
La solicitarea BIHOREANULUI, Ministerul Mediului a anunţat că încearcă să exproprieze toate depozitele, aşa cum a făcut-o deja cu două dintre ele. Numai că, deşi sunt în grija statului român de doi ani, şi acestea sunt departe de a fi ecologizate, ceea ce face ca planul ministerului pentru celelalte să fie îndoielnic.
Judecată europeană
Pe 15 februarie 2022, Comisia Europeană a deschis un proces împotriva României la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, solicitând judecătorilor să constate că autorităţile de la Bucureşti nu au respectat obligaţiile europene şi nici sentinţa dintr-un proces încheiat în 2018, tot la CJUE, prin care s-a stabilit că 69 depozite de deşeuri din toată ţara trebuie închise cât mai repede.
Între timp, lista s-a scurtat, cuprinzând 33 depozite, majoritatea rămase în urma activităţilor industriale din perioada comunistă. Dintre ele, 9 sunt în Bihor, judeţ care are cele mai multe asemenea "moşteniri".
Este vorba de două halde care au aparţinut fostei fabrici Alumina, două batale cu resturi chimice ale fabricii Sinteza, trei depozite cu reziduuri petroliere ale rafinăriei Petrolsub din Suplacu de Barcău şi alte două ale Petrol Derna (foto sus). Fiecare dintre acestea conţine mii de tone de substanţe toxice, care trebuie neutralizate, la fel ca terenurile pe care se află.
Operaţiunea, fireşte, este foarte costisitoare, ceea ce explică faptul că nimeni n-a vrut să-şi asume niciodată curăţarea lor. La Alumina, privatizarea s-a făcut fără trasarea sarcinilor de ecologizare, Petrolsub şi Petrol Derna au ajuns în faliment, iar Sinteza, singurul poluator care mai există şi în prezent, susţine de ani buni că lucrează la acest "proces foarte complex şi scump". Fără rezultat, însă...
Bat pasul pe loc
Pentru toate depozitele neecologizate, Comisia Europeană vrea acum să aplice ţării noastre penalităţi de 33.000 euro pe zi de la data pronunţării hotărârii judecătoreşti până la conformare. "Cuantumul penalităţilor a fost determinat ţinând seama de gravitatea încălcării, durata acesteia, cât şi de necesitatea asigurării unui efect disuasiv al sancţiunilor", se arată în acţiunea CE.
Nu se ştie cât va mai dura procesul, dar e clar că România are nevoie de multă indulgenţă ca să scape de amenzi. În Bihor, la niciunul dintre cele 9 depozite n-au început lucrările de ecologizare!
În timp ce problema depăşeşte capacitatea autorităţilor locale sau judeţene, singurul progres pe care Guvernul l-a făcut a fost să transfere cele două depozite de la Suplacu de Barcău (foto jos) în administrarea Administraţiei Fondului de Mediu (AFM), care ar lua banii necesari lucrărilor de închidere şi de ecologizare de la Banca Europeană pentru Investiţii. Hotărârea de Guvern a fost dată în 2021, dar de-atunci nu s-a mai întâmplat nimic concret.
La solicitarea scrisă a BIHOREANULUI, Ministerul Mediului a explicat că situaţia trenează pentru că finanţatorul obligă AFM să preia nu doar depozitele cu reziduuri, ci şi amenajările conexe (un batal de sifonare şi digurile). Iar Guvernul încă nu şi-a făcut timp să-şi completeze propria Hotărâre...
Ecuaţie cu necunoscute
Celelalte 7 depozite sunt şi mai departe de ecologizare. Ministerul Mediului a transmis că fiecare dintre acestea "fac obiectul analizei diagnostic în vederea exproprierii pentru cauză de utilitate publică a terenului".
Nu se ştie când a început analiza, la fel cum nu se ştie nici când se va încheia. Culmea este, însă, că în răspunsul scris transmis BIHOREANULUI, Ministerul recunoaşte că ea trebuia finalizată pe 5 decembrie 2022, ceea ce nu s-a întâmplat. De ce? Din nou, explicaţiile lipsesc.
"După finalizarea procedurii de expropriere vor fi derulate cu celeritate lucrările de închidere", a transmis ministerul condus de UDMR-istul Tánczos Barna. Cu ce bani - altă necunoscută. Oricum, e greu de crezut că lucrările s-ar putea termina înainte de finalizarea procesului de la Curtea Europeană de Justiţie.
Aşa că n-ar fi exclus ca românii să afle că indolenţa autorităţilor, care au ignorat cu deceniile problema depozitelor de deşeuri toxice, îi va costa de două ori: o dată pentru plata amenzilor, iar apoi şi pentru inevitabilele ecologizări...