Prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 18/2016, prin care s-au modificat numeroase prevederi ale Codului penal şi ale Codului de procedură penală, s-au adus şi modificări instituţiei renunţării la urmărirea penală care fusese lipsită de eficienţă printr-o decizie relativ recentă a Curţii Constituţionale.

Mai precis, prin Decizia nr. 23 din 20 ianuarie 2016 a Curţii Constituţionale a fost declarat neconstituţional tot articolul 318 din Codul de procedură penală deoarece doar judecătorul este cel care trebuie să stabilească o pedeapsă, asfel încât posibilitatea procurorului de a scuti de proces şi de răspundere o persoană care a comis o infracţiune era neconstituţională.

Aşa cum arătam şi atunci, era previzibilă o modificare legislativă rapidă printr-o ordonanţă de urgenţă pentru punerea în acord a Codului de procedură penală cu decizia Curţii Constituţionale. Conform noii reglementări, orice renunţare la urmărirea penală este supusă controlului unui judecător. Astfel, după emiterea ordonanţei de renunţare la urmărirea penală de către procurorul de caz, aceasta este verificată sub aspectul legalităţii şi temeiniciei de prim-procurorul parchetului.

După această verificare, ordonanţa se comunică în copie, după caz, persoanei care a făcut sesizarea, părţilor, suspectului, persoanei vătămate şi altor persoane interesate şi se transmite, spre confirmare, în termen de 10 zile de la data la care a fost emisă, judecătorului de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.

Judecătorul de cameră preliminară hotărăşte prin încheiere motivată, în camera de consiliu, cu citarea persoanelor arătate mai sus precum şi cu participarea procurorului, putând să admită sau să respingă cererea procurorului. Dacă nu confirmă soluţia de renunţare la urmărirea penală dispusă de procuror, judecătorul desfiinţează soluţia de renunţare la urmărire penală şi trimite cauza la procuror pentru a începe sau a completa urmărirea penală ori, după caz, pentru a pune în mişcare acţiunea penală şi a completa urmărirea penală. În cazul în care apreciază că persoana în cauză nu a săvârşit fapta, judecătorul dispune clasarea dosarului.

În cazul în care judecătorul a respins cererea de confirmare a soluţiei de renunţare la urmărirea penală, o nouă renunţare nu mai poate fi dispusă, indiferent de motivul invocat.