Văzută, de regulă, ca o chintesenţă a oricărei relaţii serioase, gelozia se poate trata cu vorba bună, numai în cuplu. Chiar dacă bătrânii spun „gelozia e o boală", ea nu se tratează cu medicamente, ci prin consiliere de cuplu.

Gelozia este, potrivit noului Dicţionar Explicativ al Limbii Române, „o trăire sufletească chinuitoare şi obsedantă, provenită din faptul sau presupunerea că fiinţa iubită nu este credincioasă; sentiment de nemulţumire egoistă, pro vocat de situaţia, succesele cuiva; invidie; pizmă". Shakespeare a numit fenomenul „monstrul cu ochi verzi", spunând că, odată ce şi-a înfipt dinţii într-o relaţie, sunt şanse mari să o şi termine.

Acest sentiment este exploatat şi în marketing, astfel că florăriile on-line au început să vândă „flori de gelozie", trandafiri galbeni, cu mesajul „iubire fără gelozie nu există". „Trandafirii galbeni simbolizează sentimentul de gelozie mai bine decât oricare altă floare. Dacă în sinea ta, pe ascuns, nutreşti acest sentiment, şi dacă cuvintele nu te ajută să-l arăţi, trimite un buchet cu 11 trandafiri galbeni persoanei de lângă tine", este un sfat-tip. Nota de plată trece de 100 de lei.

„Îmi căuta prin poşetă"

Prof. univ. dr. Mona Vintilă, de la Catedra de Psihologie a Universităţii de Vest din Timişoara, explică faptul că gelozia în sine poate fi de ajutor într-o relaţie, o poate cimenta, dar, în egală măsură, o poate ucide. „Gelozia este o componentă normală într-o relaţie, dar în anumite limite. Gelozia este o emoţie puternică, ce poate fi o motivaţie pentru
o relaţie, în sensul că ne ajută să luptăm pentru ea. Când devine excesivă, iraţională, chiar paranoică, se transformă într-un factor de stres care distruge relaţia", explică specialista.

Multe relaţii se spulberă sub impactul reacţiilor exagerate declanşate de gelozie. „Ajunsese să-mi caute în poşetă, în căsuţa de mesaje a telefonului şi avea parolele mele de la e-mailuri. Spunea că mă iubeşte, însă, după aproape un an, am considerat că nu mai putem trăi aşa şi am pus capăt relaţiei. Şi asta, deşi ne mutaserăm împreună şi făceam planuri pentru luna de miere", povesteşte Adriana B.

Florin K. a avut curajul să divorţeze de soţia sau ultrageloasă abia după câţiva ani. „Făcea scene de nedescris, fie şi numai dacă mă vedea că salut pe stradă vreo fostă colegă de şcoală. Să ne îmbrăţişăm, nici vorbă. Ajunsesem să rog fetele cu care m-am înţeles bine la fostul job să mă evite pe stradă, dacă mă vedeau împreună cu aleasa mea. A fost grea despărţirea, însă aici am ajuns în cele din urmă, după câţiva ani. Pur şi simplu nu voia să înţeleagă faptul că ea are probleme, că o iubesc şi nu mă interesează altă femeie. Şi acum o iubesc, însă aveam şi eu o viaţă de trăit", povesteşte tânărul.