Primăvara care ar fi trebuit să înverzească totul a lăsat în urmă râuri tot mai subțiri și culturi agricole chinuite. După ce în ultimele luni precipitațiile au fost mult sub așteptări, Bihorul intră în vară cu un deficit serios de apă, atât în albiile râurilor și în lacurile de acumulare, cât și în sol, unde pânza freatică a coborât mai adânc, chiar și cu 3 metri, ceea ce ar putea seca fântânile.
Îngrijorarea cea mare este că, pe măsură ce temperaturile vor crește, iar canicula va evapora apa mai repede, deficitul va continua să crească. În acest scenariu, nu este exclus ca debutul verii să aducă restricții pentru marii consumatori.
Râurile, la o treime
Luna martie este, de regulă, una cu zăpezi și ploi, dar în acest an mai multe stații hidrometrice din bazinul Crișurilor nu au înregistrat niciun strop de precipitații. În aprilie ploile au fost de doar 10% din ce trebuia pentru ca râurile să acumuleze un debit suficient înaintea sezonului cald. „În medie, în aprilie ar fi trebuit să avem precipitații de 45-50 litri/mp. Datele ne arată că am avut o medie de 3-4 litri”, spune directorul Administrației Bazinale de Apă Crișuri, Pásztor Sándor (foto).
Cel mai alarmant semn al secetei se vede pe râuri. Potrivit datelor furnizate de ABA la solicitarea BIHOREANULUI, media debitelor arată că în primele patru luni ale anului râurile din județ au fost la o treime din nivelul normal. Cel mult! De exemplu, la stația hidrometrică din Talpoș debitul mediu al Crișului Negru a fost în aprilie de doar 8,5% față de normalul perioadei. Altfel spus, pe râu n-a curs nici măcar o zecime din apa cu care localnicii erau obișnuiți! Nici Barcăul nu stă mai bine. La Nușfalău și Marca, râul curge cu aproximativ o treime din capacitate, în timp ce în sectorul inferior, la Sălard, abia se prelinge un firicel de apă.
Pe Crișul Repede, la stația Ciucea, debitul din aprilie a fost de aproximativ 27% din media multianuală. În Oradea, râul e ceva mai mare, dar asta doar pentru că debitul e asigurat din barajele aflate în amonte de oraș. „Este o situație cu care de obicei ne întâlneam în iulie. Anticipăm că în iunie va fi mult mai rău, pentru că am avut precipitații foarte slabe în ultimele luni”, spune Pásztor.
Lipsa ploilor se resimte și în lacurile de acumulare, unde gradul de umplere este de cel mult 50%, dar în unele cazuri și de 30%. Altfel spus, stocurile de apă sunt mult reduse.
Secetă și în sol
Și rezerva din sol e sărăcită. În multe zone din Bihor, nivelul pânzei freatice a coborât alarmant, tot din pricina secetei.
Monitorizarea ABA arată că nivelul apei a scăzut cel mai mult în zona Crișului Repede, unde pânza freatică a coborât cu până la 300 cm față de mediile istorice, în timp ce în bazinul Crișului Negru și al Barcăului diferențele de nivel sunt între 60 și 120 cm. Pentru oamenii care depind de fântâni, problema poate deveni serioasă, deoarece s-ar putea trezi fără apă.
În schimb, Compania de Apă Oradea își liniștește consumatorii. „Noi avem suficientă apă pentru alimentarea localităților pe care le deservim, iar dacă am întâmpina probleme, am putea capta din lacurile aflate în estul orașului. Totuși, oamenii trebuie să înțeleagă că furnizăm apă de consum, nu pentru irigații”, spune directorul CAO, Lucian Chindlea (foto). Altfel spus, apa de la robinet n-ar trebui risipită în grădini, unde, în mod ideal, ar trebui să se irige cu apă captată în urma ploilor.
Grâu puțin și mere scumpe
Seceta nu se simte la robinet, încă, dar are efecte în agricultură. „Suntem într-o secetă pedologică moderată, care afectează culturile semănate în toamnă, adică grâu, orz, rapiță”, spune directorul adjunct al Direcției pentru Agricultură Bihor, Marius Ștefan. Potrivit estimărilor, din acest motiv producția de grâu va fi mai mică cu 40%. „În nordul județului și în sudul extrem, unde terenul e mai nisipos, fenomenul se resimte mai acut”, adaugă Ștefan.
Săptămâna trecută, Direcția Agricolă a transmis fermierilor că îi așteaptă să depună înștiințări dacă au culturile calamitate de secetă, astfel încât să fie despăgubiți. Prea puțini agricultori bihoreni au sisteme de irigații, pentru că sunt scumpe, iar statul încă preferă să dea bani pentru despăgubiri în loc să subvenționeze asemenea investiții.
În livezi, seceta a adus deja costuri suplimentare. „Din 10 aprilie, am început să ud merii, de două ori pe săptămână. Anul trecut, am început udarea pe 7 iulie, iar acum doi ani pe 10 iunie”, spune Octavian Dan (foto), proprietarul unei livezi de 3,5 hectare în Biharia. Fără apa dusă la rădăcină, merii și-ar fi pierdut florile, iar producția deja afectată de valurile de îngheț târzii ar fi fost compromisă.
Doar că apa pompată va crește prețul fructelor. „E greu de spus acum cu cât se vor scumpi, depinde ce va urma. Până acum, am consumat peste 500 de litri de motorină pentru alimentarea pompelor de irigare”, zice pomicultorul.
Ploi blocate
Seceta timpurie este neobișnuită pentru regiunea noastră, iar una dintre explicații este un blocaj atmosferic instalat deasupra Europei Centrale. „Din cauza slăbirii curentului jet (n.r. - un curent de vânturi foarte puternice, care influențează traseul maselor de aer) - aceeași slăbire care a permis și episoadele de iarnă mai severe -, s-au format zone de presiune ridicată peste centrul Europei, care blochează precipitațiile”, explică Alex Trandafir (foto), specialist în climatologie. Zonele de presiune ridicată au funcționat ca un zid în calea precipitațiilor care trebuiau să vină peste Bihor, provocând atât perioada uscată prelungită, cât și episoadele bruște de aer rece.
Ce va urma? Greu de spus. Meteorologii prognozează precipitații, dar pentru recuperarea deficitului ar trebui să plouă mult și bine. „Vedem ce se întâmplă într-o săptămână, două, dar iau în calcul să propun măsuri de restricții”, spune Pásztor. În fiecare an, ABA a impus limite de consum pentru ferme, agricultori și alți mari consumatori de apă, dar pe o perioadă restrânsă și, de regulă, în toiul verii. De data aceasta, ar putea fi aplicate încă din primele zile de vară.
VINE EL NIÑO!
Se preconizează furtuni puternice
Vremea ar putea deveni tot mai greu de anticipat, cu perioade uscate întrerupte de episoade violente. „Este îngrijorător, pentru că din iunie pare că vom intra în El Niño, o oscilație climatică naturală care încălzește apele Pacificului și schimbă vânturile la nivel global. Istoric, asta s-a tradus pentru Europa centrală și de est prin veri uscate și toride. Practic, pe măsură ce avansăm spre vară, ne îndreptăm spre o perioadă probabil tot mai toridă și foarte probabil instabilă”, mai spune climatologul Alex Trandafir.
În 2023, când s-a manifestat ultimul El Niño, Oradea a trecut printr-una dintre cele mai puternice furtuni din istoria orașului, care a doborât și rupt mii de copaci din oraș.
Furtunile torențiale nu rezolvă problema secetei și dintr-un motiv simplu: nu toată apa se infiltrează în subsol. „Pământul are o capacitate maximă de absorbție, iar atunci când plouă torențial nu reușește să se aprovizioneze cu apă. E ca și cum ai turna apă cu un bidon într-o gaură de un centimetru”, zice climatologul.