Tot mai multe localități din Bihor se confruntă cu probleme în alimentarea cu apă, pe fondul secetei hidrologice accentuate.
Comunele Vadu Crișului, Șuncuiuș și Curățele au introdus și ele restricții la consumul de apă, în timp ce debitele mai multor râuri din județ au coborât la minime istorice.
Restricții în noi localități
Lista localităților în care alimentarea cu apă este restricționată s-a extins la 26 și cuprinde acum inclusiv sate din comunele Curățele și Șuncuiuș, Vadu Crișului.
În comuna Șuncuiuș sunt afectate localitățile Bălnaca, Șuncuiuș și Zece Hotare, iar în comuna Vadu Crișului restricțiile sunt aplicate în Vadu Crișului, Topa de Criș și Birtin.
Măsuri similare sunt în vigoare și în Meziad, Remetea, Drăgoteni, Petreasa, Șoimuș, Popești, Voivozi, Cuzap, Bistra, Budoi, Varviz, Nimăiești, Curățele, Pocioveliște, Beiușele, Derna, Dernișoara, Sacalasău-Nou, Sacalasău și Tria.
Consum prea mare
În fiecare din aceste zone, apa de la robinete este întreruptă temporar, în funcție de necesitățile pentru umplerea rezervoarelor care alimentează rețelele.
„La Șuncuiuș și Vadu Crișului, de exemplu, se întrerupe furnizarea apei pe timpul nopții. În plus, s-au făcut și niște lucrări pe cursul Crișului Repede, niște diguri, ca să rețină apa”, a declarat prefectul Bihorului, Marcel Dragoș, joi, pentru BIHOREANUL.
La Curățele, localnicii primesc apă două zile, ca a treia zi să fie oprită, pentru umplerea rezervoarelor. „Problema este și că, la reluarea furnizării apei, crește consumul foarte mult, pentru că oamenii încep să-și umple toate recipientele. Le înțelegem îngrijorarea, dar traversăm o perioadă de secetă și e nevoie să folosim apa rațional”, a mai spus Dragoș.
Nu beți ape din cisterne!
Aceste situații au fost discutate la Prefectura Bihor, joi, în cadrul unei ședințe ținute cu primarii din întreg județul. Edililor li s-a cerut să identifice surse de apă potabilă, foraje sau fântâni, pe care să le folosească atunci când râurile și pârâurile nu mai pot asigura necesarul de apă.
De pildă, la Popești, comună care ar urma să oprească complet furnizarea apei în rețea, a fost deja identificat un foraj pe terenul unui composesorat, unde joi s-au prelevat probe de apă, pentru a se afla dacă apa este bună de băut. În comuna Derna, și ea afectată de secarea râului Bistra, apa necesară va fi adusă de la Viișoara, comună cu rețea funcțională.
„ISU va ajuta, acolo unde este nevoie urgentă, și va duce apă pentru adăparea animalelor. Dar pompierii nu pot furniza apă potabilă”, a mai spus prefectul. Așadar, edilii vor trebui să caute soluții și pentru transportul apei.
Totodată, primarilor li s-a cerut să nu dea populației apă din cisterne, pentru a preveni orice risc de îmbolnăvire. Dacă au nevoie să furnizeze oamenilor apă de băut, primarii trebuie să cumpere apă îmbuteliată.
Minime istorice
Pe de altă parte, datele ABA arată că 12 stații hidrometrice din Bihor au înregistrat miercuri, 5 august, noi minime istorice ale debitelor.
La stația Beiuș, Crișul Negru avea un debit de numai 0,5 metri cubi pe secundă, sub precedentul minim istoric, de 0,7 metri cubi pe secundă, înregistrat în 21 august 2025.
Râul Holod avea, la stația cu același nume, un debit de doar 0,004 metri cubi pe secundă, față de precedentul minim de 0,025 metri cubi pe secundă.
O situație critică a fost înregistrată și pe Topa, la Hidișel, unde debitul a ajuns la 0,001 metri cubi pe secundă, de cinci ori mai mic decât minimul consemnat în septembrie 1962.
La Pădurea Neagră, râul Bistra avea tot un debit de 0,001 metri cubi pe secundă, față de precedentul minim istoric de 0,033 metri cubi pe secundă, înregistrat în decembrie 1986.