Cu cocarde tricolore prinse în piept, directorii instituțiilor deconcentrate din Bihor s-au reunit, marți, într-o ședință festivă a Colegiului Prefectural, pentru a marca în avans Ziua Națională a României.
La invitația prefectului Dumitru Țiplea, istoricul Sorin Șipoș a avut o alocuțiune despre însemnătatea acestei zile, referindu-se frecvent la modul în care este văzută ea și de vecinii din Ungaria. Mențiunile lui Șipoș n-au fost întâmplătoare, la prezidiul Prefecturii aflându-se, alături de prefectul Țiplea și subprefectul Emilian Pavel, subprefectul Botházy Nándor și secretarul general Feneși Tibor.
Marea Unire, văzută de români și unguri
„Anul 1918, trebuie să o spunem fără reținere, este văzut, discutat, analizat într-o formă un pic diferită de cele două istoriografii. Cea română privește momentul 1918 ca fiind rodul și rezultatul unui proces istoric care s-a derulat de pe parcursul secolului al XVIII-lea și al XIX-lea până în 1920, când se încununează deciziile naționale și politice luate în cele trei adunări naționale, la Cernăuți, Chișinău și Alba Iulia. De asemenea, istoriografia română vede ca un fel de recunoaștere de către Marilor Puteri a faptului că în Transilvania, românii în jurul anului 1910 reprezentau cam 50%, 50 și un pic din populație, în timp ce maghiarii fuseseră undeva la 31-32% din structura populației. Cu alte cuvinte, istoriografia română vede ca un lucru firesc ce s-a întâmplat. Istoriografia maghiară vede momentul acesta ca un fel de accident, ca o conspirație pe care Marile Puteri au pus-o la cale pentru a destrăma Imperiul Austro-Ungar și a reduce ceea ce a însemnat Ungaria Mare. Sigur, ca aproape de fiecare dată, adevărul este undeva pe la mijloc”, a spus istoricul (foto jos).
Șipoș a spus însă că nu poate fi negat că Marea Unire a avut o cauză importantă: ideea și conștiința națională. „Nu poți să spui că ai un proiect politic, dacă nu știi cine ești. România a avut această conștiință, care a apărut în secolul XVIII”, a spus profesorul, menționând câteva repere din formarea acestei conștiințe, precum înființarea Bisericii Greco-Catolice ori crearea unei elite românești prin bursele pe care mecena Emanuil Gojdu le-a oferit pentru mii de tineri români ortodocși. „Națiunea și conștiința națională nu e ceva natural, organic, nu te naști cu ea. Este rezultatul unei educații”, a concluzionat Sorin Șipoș.
„Înarmați” cu bunătate
Fiind o ședință festivă, pe ordinea de zi a Colegiului Prefectural au mai fost doar două puncte, ambele cu tematică umanitară: acțiunile caritabile pe care angajații ISU Crișana și ai Jandarmeriei Bihor le-au făcut în ultimii ani, în folosul cetățenilor din județ. Inspectorul-șef al pompierilor, Sorin Caba, și șeful jandarmilor, Ioan Bogdan, au enumerat acțiuni pe care militarii le-au desfășurat, precum donări de sânge ori colecte de alimente și haine pentru bihorenii mai puțin norocoși.
Pe de altă parte, în aceeași ședință, prefectul Dumitru Țiplea a anunțat că, pentru celebrarea Zilei Naționale, anul acesta în Bihor vor fi organizate patru ceremonii militare: două în data de 30 noiembrie, în Vadu Crișului (ora 10) și în Aleșd (ora 12), și două în 1 Decembrie, în Oradea (ora 10) și în Valea lui Mihai (ora 13.30).