Şefa ASCO, Arina Moş: "Statul nu trebuie să muncească pentru cei care pot să o facă"

De mai bine de patru ani, instituţia care are grijă de cei mai vulnerabili dintre orădeni - Administraţia Socială Comunitară Oradea - este condusă de Arina Moş, fost consilier, tot atâţia ani, în cabinetul primarului Ilie Bolojan.

Criticată de unii şi lăudată de alţii, directoarea ASCO a aplicat de multe ori metodele acestuia, tăind din posturi, verificând la sânge dosarele beneficiarilor şi înfiinţând un centru de relaţii cu publicul după exemplul "Piramidei" din Primărie. În interviul acordat BIHOREANULUI, Arina Moş vorbeşte despre asistaţii Oradiei, dar şi despre schimbările produse în creşe în ultimii ani.

"Nu încurajăm nemunca"

- Câţi orădeni trăiesc sub pragul de sărăcie şi cum stă oraşul faţă de media naţională?

- Dacă ne raportăm la beneficiarii de ajutoare sociale, numărul lor este în continuă scădere în ultimii ani. În 2014 am avut 230 beneficiari, iar în 2017 avem 185. Scăderea se datorează şi unor anchete sociale bine făcute de colegii mei, aceste ajutoare fiind acordate strict celor care îndeplinesc condiţiile. Nu vă pot da cifre exacte, dar suntem sub media naţională.

- Ce sprijin le poate acorda municipalitatea familiilor şi persoanelor nevoiaşe?

- Pe lângă beneficiile de asistenţă socială (ajutor social, ajutor de urgenţă, ajutor de încălzire, alocaţii de susţinere a familiei, indemnizaţii de asistenţi personali), municipalitatea, prin ASCO, oferă servicii sociale importante prin dezvoltarea centrelor de îngrijire de zi pentru copii, a centrelor pentru adulţii ieşiţi din sistemul de protecţie, servicii de cazare temporară, precum şi diverse programe prin care încercăm să reintegrăm persoanele vulnerabile. Mai presus de toate, ne dorim să responsabilizăm aceste persoane, nu să încurajăm nemunca. Statul trebuie să fie un sprijin pentru ieşirea din sărăcie, nu să muncească pentru cel care poate să o facă.

- Urmează sezonul rece. Câţi orădeni au nevoie de ajutoare de încălzire? Şi cum vă asiguraţi că le primesc doar cei îndreptăţiţi?

- Dacă în sezonul rece 2013-2014 au fost 7.500 beneficiari, în sezonul 2016-2017 numărul lor a fost de doar 2.200. Asta înseamnă că ne preocupă ca aceste dosare să fie bine instrumentate, facem verificări în teren şi în bazele de date de la Finanţe şi de la Primărie. Rolul unui asistent social este să ajute acolo unde există o nevoie reală, nu una fictivă.

- Câţi oameni trişează în dosarele pentru acordarea ajutoarelor şi cum?

- Sezonul trecut am avut 366 de debite, din care 335 au fost rezultat al majorării pensiilor în ianuarie 2017, care nu ne-a fost anunţată de beneficiari. Recuperarea banilor s-a făcut aproape în integralitate. De obicei, oamenii nu-şi declară veniturile reale, dar i-am descurajat să mai facă asta prin controale serioase.

- Câţi asistaţi sociali are oraşul şi câţi lucrează în folosul comunităţii? Ce fac aceştia? Nu încearcă să scape cu scutiri medicale?

- În august am avut de 168 titulari de ajutor social, iar alături de familiile lor au fost în total 340 persoane. Dintre aceştia, 33 au handicap ori au prezentat certificate medicale că nu pot munci. Au făcut lucrări de igienizare, în diverse zone ale oraşului, 51 de persoane. Restul au fost mămici cu copii sub 7 ani şi persoane ajunse la vârsta de pensionare, scutite de la munca în folosul comunităţii.

"Avem copii aduşi din creşele private"

- ASCO administrează toate cele 13 creşe publice din oraş. Care este, concret, deficitul de locuri din aceste unităţi? Se spune că sunt supraaglomerate...

- Pentru sezonul 2017-2018 am avut cele mai multe solicitări pentru creşă şi am admis 776 copii pe 519 locuri. Asta nu înseamnă, însă, că avem supraaglomerări. Creşa nu este obligatorie, deci părinţii nu-şi aduc micuţii în fiecare zi, aceştia fiind şi la vârsta la care se îmbolnăvesc repede. În plus, în jur de 100 de copii din cei admişi vor frecventa creşele abia din 2018. În anul şcolar 2016-2017, gradul mediu de ocupare a fost de 66%. Inclusiv acum avem doar 311 copii în creşe.

- Care sunt condiţiile faţă de cele din creşele private?

- Avem personal calificat (asistent medical, educator, infirmiere, îngrijitoare), echipamente confortabile, uşor de manipulat, şi materiale diverse care să incite şi să stimuleze creativitatea copiilor. De asemenea, zonele de acces şi sălile de joacă sunt supravegheate video. Pentru părinţi, organizăm lunar o "şcoală" unde invităm psihologi, medici şi educatori care să le răspundă la întrebări. Cât despre comparaţia cu creşele private, cred că numărul mare de solicitări şi faptul că avem copii aduşi la noi după ce, iniţial, au fost la privat, ne răspund la această întrebare.

- V-aţi lovit recent de nemulţumiri legate de taxa diferenţiată pentru creşă în funcţie de veniturile părinţilor. De ce aţi luat această decizie şi, concret, cât plătesc orădenii?

- Contribuţia este calculată, potrivit legii, în funcţie de numărul de copii din familie şi de venitul mediu lunar brut cumulat al părinţilor, însă nu poate depăşi 20% din costul total de întreţinere a unui copil în creşă. De fapt, legea îi dezavantajează mai mult pe părinţii cu un singur copil, căci ei plătesc 207 lei pe lună, spre deosebire de 104 lei în cazul celor cu mai mulţi copii. Cât despre celălalt criteriu, doar părinţii cu venituri brute cumulate sub 700 lei pe lună beneficiază de reducerea costului la 104 lei, dar acestea sunt situaţii excepţionale. Îi înţeleg pe cei care spun că pentru aceleaşi servicii ar trebui plătită aceeaşi sumă, însă legea îmi impune cum să calculez această contribuţie.

"Oamenii bântuiau prin ASCO…"

- Când aţi preluat şefia ASCO v-aţi propus eficientizarea instituţiei. Câţi angajaţi are acum, sunt suficienţi sau prea mulţi?

- Din 2013 s-au redus posturile de la 620 la 504. Dintre angajaţi, 241 sunt asistenţi personali ai persoanelor cu handicap grav. Cred că ne ducem activitatea în bune condiţii în această formulă.

- După modelul Primăriei, aţi amenajat o sală de lucru cu publicul. S-a dovedit binevenită?

- La venirea aici, am întâlnit o instituţie în care lumea bântuia peste tot, iar persoanele cu handicap ne rugau să le ajutăm să ajungă la birourile de la etaj. Aşadar, am coborât câte un reprezentant al fiecărui serviciu în sala de relaţii cu publicul, unde se depun toate dosarele şi se găsesc toate informaţiile. Altfel nu ar fi eficient.

- ASCO administrează două centre - Candeo şi Dignitas - pentru tinerii proveniţi din centrele de plasament. Câţi locuiesc acolo? Reuşesc să se integreze? Respectă regulile casei?

- În prezent avem 32 de persoane în cele două centre şi preluăm în continuare cereri. O parte respectă regulile, însă multe au un trecut greu de dus... Încercăm să le ajutăm să se angajeze şi să intre în societate. Cel mai greu le este să păstreze un loc de muncă. Dacă se enervează într-o zi, renunţă...

- La Adăpostul de Noapte Gutenberg au loc periodic scandaluri între oamenii străzii. Câte persoane sunt acolo şi cine îi potoleşte?

- La Adăpostul de Noapte avem între 30 şi 80 de persoane, numărul maxim fiind atins pe perioada iernii. Ei sunt verificaţi la intrare să nu aibă alcool sau alte obiecte care le pot pune în pericol sănătatea şi integritatea. Când au divergenţe, intervine coordonatorul centrului, care are o experienţă de 10 ani, iar apoi, dacă e cazul, chemăm Poliţia.

Pentru cei "singuri acasă"

- Aţi iniţiat în urmă cu câţiva ani campania "Singuri acasă", pentru ajutorarea micuţilor ai căror părinţi lucrează în străinătate. Cum îi sprijiniţi?

- Prin această campanie informăm părinţii care vor să plece în străinătate despre riscurile asumate odată cu plecarea şi despre obligativitatea obţinerii unei delegări a autorităţii parentale spre alt membru al familiei. Avem şi programe de educaţie parentală pentru persoanele care se ocupă de creşterea copiilor cât timp părinţii sunt plecaţi, de obicei fiind vorba de bunici. Pentru cei mici organizăm periodic activităţi distractive şi, dacă tutorele acceptă, oferim consiliere psihologică gratuită. În prezent, monitorizăm 788 de copii ai căror părinţi sunt plecaţi.

- ASCO asigură transport la şcoală pentru copiii cu dizabilităţi din oraş. Câţi copii reuşiţi să ajutaţi? Cum pot beneficia de transport?

- Pentru Serviciul Acces-Or avem 16 beneficiari transportaţi zilnic la şcoală sau la sediile fundaţiilor şi asociaţiilor din care fac parte. E adevărat, fiindcă avem o singură maşină adaptată, nu putem onora mereu toate cererile. Acestea se depun la sediul ASCO şi trebuie urmate de o solicitare telefonică la numărul 0359.433.073 cu minim 24 ore înainte de transport.

- Instituţia pe care o conduceţi a deschis cabinete stomatologice în şcolile din Oradea. Cum v-a venit ideea? Câţi copii au mers deja la dentist, gratuit?

- Era necesar să dezvoltăm serviciile de prevenţie şi să acordăm tratamente gratuite elevilor din Oradea. Nu toată lumea îşi permite costurile unui cabinet stomatologic privat. ASCO a primit în subordine cabinetele medicale şcolare în 2009, între care unele cu unit-uri dentare vechi de 30 de ani. Aşadar, şi cu sprijinul şcolilor, am deschis cabinete stomatologice cu unit-uri moderne la Colegiul Naţional Mihai Eminescu, Liceul Aurel Lazăr şi Liceul Onisifor Ghibu, de ale căror servicii pot beneficia toţi elevii din oraş. Până acum s-au făcut peste 35.000 de consultaţii şi tratamente gratuite.