Şefa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, a avut, marţi, prima reacţie în urma publicării protocolului de colaborare cu SRI. După ce, în urmă cu o zi, Daniel Morar, actual judecător constituţional, a susţinut că în perioada în care a condus DNA nu a respectat şi nu a aplicat protocolul de colaborare încheiat între Parchetul General şi SRI, deoarece l-a considerat unul abuziv, Kovesi susţune că dimpotrivă.
"Cu aprobarea domnului Morar, protocolul a fost multiplicat şi toți procurorii din subordine au primit copii. Există dovezi scrise că acest protocol s-a aplicat, iar Daniel Morar, în calitate de procuror general, nu a denunţat niciodată acest protocol, ca fiind ilegal", a declarat Kovesi marţi dimineaţă, într-o declaraţie la Europa FM, preluartă de Digi24.ro.
Echipă comună, nu mixtă
Şefa DNA a explicat că, atunci când a fost întocmit protocolul cu SRI, s-a constituit un grup de lucru, din care au făcut parte procurori din mai multe structuri. Ea a spus, de asemenea, că protocolul cu SRI nu e unul de colaborare, ci de cooperare instituţională, arătând că "nu a dat drepturi în plus acestor două instituţii, ci a vrut să creeze practici unitare".
"A fost, iniţial, întocmit un proiect de protocol, s-au făcut observaţii şi modificări pe marginea lui. Apoi, cu aprobarea lui Daniel Morar, acest protocol a fost multiplicat şi mii de magistraţi l-au aplicat ani de zile. Nimeni, nici Daniel Morar, nu a denunţat că ar fi fost ceva ilegal în acest protocol", a mai spus şefa DNA.
"Părţile cooperează potrivit competenţelor şi atribuţiilor prevăzute de lege. Protocolul nu a adăugat nimic la lege. Nu există noţiunea de echipă mixtă nicăieri în acest protocol, ci echipă comună. Dacă vorbim de o echipă mixtă, înseamnă că atunci când un procuror şi un ofiţer SRI fac o echipă mixtă, ei pot să facă aceleaşi operaţiuni. În realitate, aceste echipe comune se desfăşurau doar pentru desfăşurarea de anumite activităţi. Ofiţerii SRI nu administrau probe, nu audiau martori, nu făceau nici un fel de activităţi în cadrul dosarului penal, ci doar activităţi tehnice, prevăzute de lege. Atunci când procurorul solicita efectuarea unui filaj, pentru a prinde în flagrant o persoană, se întocmea această echipă comună. Asta însemna că procurorul şi ofiţerul se întâlneau şi exista un dialog: s-a întâlnit persoana care e filată cu denunţătorul? S-au dat banii? Procurorul poate sau nu să intervină? Sigur că trebuia să existe un dialog. Ori, această activitate nu putea s-o facă procurorul singur. Atunci, acest protocol a stabilit limitele şi competenţele pe care le avea fiecare membru. Nu există noţiunea de echipă mixtă în acest protocol, şi nu este o colaborare, ci o cooperare", a adăugat Kovesi, la Europa FM.
Războiul declaraţiilor
În cursul zilei de luni, Daniel Morar, actual judecător constituţional şi fost şef al DNA, a declarat, într-un interviu acordat jurnalistei Sorina Matei, că, în perioada în care a condus Direcţia Anticorupţie nu a fost aplicat protocolul de colaborare încheiat între Parchetul General şi SRI, deoarece l-a considerat unul abuziv.
"După studierea acestuia, am avut o discuţie telefonică cu doamna procuror general, Laura Codruţa Kovesi, ocazie cu care i-am spus că eu nu agreez un asemenea protocol în condiţiile în care prin acesta se adaugă la Codul de procedură penală, iar unele dispoziţii sunt chiar contrare legii. Mi-a spus că aceasta este decizia luată şi că protocolul trebuie respectat. I-am răspuns că nici procurorii DNA şi nici eu nu vom respecta şi nu vom aplica acest protocol", a declarat Daniel Morar.
Morar a mai susţinut că nu a adus la cunoştinţa procurorilor din DNA acest document, "dispunând doar arhivarea acestuia la Compartimentul de documente clasificate din cadrul instituţiei".
Protocol desecretizat
Interviul a fost publicat după ce, vinerea trecută, a fost făcut public protocolul de colaborare încheiat în anul 2009 între Serviciul Român de Informaţii şi Parchetul General.
Protocolul, care este semnat de prim-adjunctul procurorului general Tiberiu Niţu și de prim-adjunctul directorului SRI Florian Coldea, prevede "constituirea de echipe operative comune care să acţioneze în baza unor planuri de acţiune pentru exercitarea competenţelor specifice ale părţilor, in vederea documentarii faptelor prevăzute la art.2", anume a "infracţiunilor împotriva securităţii naţionale, a actelor de terorism, infracţiunilor ce au corespondent în ameninţările la adresa securităţii naţionale şi a altor infractiuni grave, potrivit legii". De asemenea, protocolul prevede "elaborarea şi derularea de către parţi, în domeniile complementare, de strategii, actiuni şi programe comune", precum şi "acordarea de catre experţii Serviciului, in conditiile legii, a asistenţei tehnice de specialitate procurorilor care efectuează urmărirea penală".