Șefii Curților de Apel iau apărarea șefei ÎCCJ după eliberarea prin căi extraordinare a unor condamnați pentru corupție. Asta înseamnă „prevalența adevărului”

Președinții curților de apel din țară au dat publicității, luni, un comunicat de presă în care o apără pe șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, după valul de eliberări ale infractorilor celebri.

Aceștia afirmă că „lovirea vârfului piramidei judiciare echivalează cu vulnerabilizarea întregului sistem” și că „reformarea unor hotărâri definitive prin intermediul unor căi extraordinare de atac reprezintă prevalența adevărului”.

„Vulnerabilizarea întregului sistem”

Luarea de poziție, făcută publică printr-un comunicat de presă, are loc după ce ÎCCJ, condusă de Lia Savonea, considerată cea mai influentă reprezentantă a magistraților anti-reformiști, survine la câteva zile după ce fostul ministru al Finanțelor Sebastian Vlădescu și cumnatul lui Mircea Geoană, Ionuț Costea, condamnați definitiv în 2023 pentru luare de mită, au fost eliberați prin aplicarea de către instanța supremă a unor prevederi legale privind prescripția prin recurs în casație față de deciziile definitive de condamnare.

Cei 16 semnatari acuză că discreditarea publică a conducerii Înaltei Curți afectează ”capacitatea judecătorilor de a-și îndeplini rolul constituțional”, a semnalat spotmedia.ro.

„Lovirea vârfului piramidei judiciare echivalează cu vulnerabilizarea întregului sistem - de la curțile de apel, la tribunale și judecătorii. Discreditarea publică a președintelui instanței supreme, prin manipulare și dezinformare, creionează arhitectura unui dezechilibru statal fundamental”, se arată în comunicatul șefilor Curților de Apel.

„Justiția nu se negociază”

Aceștia afirmă că atacurile la adresa Înaltei Curți reprezintă „o slăbire a justiției în ansamblu” și avertizează că o astfel de retorică „îndepărtează statul de la democrație și de la echilibrul constituțional între puteri”.

„Nicio putere în stat nu cere socoteală altei puteri în stat, în stradă, prin manipulare și conduite subversive mimând empatia pentru categorii defavorizate și proiectând asupra corpului magistraților eticheta de dușmani ai poporului”, afirmă judecătorii semnatari.

În comunicat, aceștia cer „respectarea statutului constituțional al puterii judecătorești” și protejarea autorității instanței supreme „ca garanție a unui stat de drept funcțional”, sublinind că independența judecătorilor „nu poate fi negociată sau condiționată de reacții publice” și că Justiția „nu se negociază și nu cedează niciunei forme de presiune”.

Guvernul „să crească nivelul de trai, să protejeze...”

Şefii Curților de Apel aduc acuzații grave reprezentanților Executivului, susținând că aceștia încearcă să-și subordoneze Justiția, respingând dialogul cu reprezentanții acesteia, ignorând Constituția și confundându-se cu Statul.

„Lipsa capacităţii şi a disponibilităţii funcţionale pentru dialog a exponenţilor puterii executive în vederea înţelegerii mecanismelor juridice, în baza cărora îşi desfăşoară activitatea instanţa supremă, arată nevoia acestora de subjugare a puterii judecătoreşti, pilon fundamental al statului de drept şi de confiscare a statului. Necunoaşterea sau ignorarea crasă şi nescuzabilă a Constituţiei şi legilor statului, a principiilor organizării şi funcţionării statului de drept şi aplicarea dictonului Statul sunt eu, discreditarea continuă şi agresivă a instanţei supreme şi a preşedintelui acesteia par a fi noile «valori» după care se ghidează structura statală a ţării”, susțin șefii Curților de Apel, adăugând că „Statul prin exponenţii săi politici are obligaţia să crească nivelul de trai al populaţiei, să protejeze, să unească, să regleze prin mecanisme legitime şi coerente, nu să dezbine şi să polarizeze împărţind societatea în buni şi răi, corupţi şi oneşti”.

„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie sprijinită, pentru că apărarea sa înseamnă apărarea drepturilor şi libertăţilor fiecărui cetăţean, înseamnă menţinerea statului în matca democraţiei. Procedurile judiciare nu sunt abuzuri aşa încât reformarea unor hotărâri definitive prin intermediul unor căi extraordinare de atac nu reprezintă altceva decât afirmarea principiilor fundamentale ale dreptului, respectiv prevalenţa adevărului şi a dreptăţii”, mai arată cei 16 președinți ai Curților de Apel.

„Destabilizare a ordinii de drept”

Reacția acestora vine la scurt timp după ce Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a denunțat o campanie „fără precedent” de „denigrare și destabilizare a ordinii de drept”, despre care susține că implică oameni politici și formatori de opinie, fără însă a nominaliza vreun politician care să se fi făcut „vinovat” de astfel de critici.

În replică, vicepremierul Oana Gheorghiu a afirmat recent, într-un interviu la Digi24, că România „nu își mai permite” pensiile speciale ale magistraților, comparând sistemul cu „un Caritas care nu putea să dureze la nesfârșit”. „Dacă banii ăia trebuie să se ducă la ei pentru că îşi dau sentinţe îi iau de undeva şi îi pot lua de la gura unui copil care se culcă flămând, de la bugetul unui spital care nu are medicamente, banii ăia nu se tipăresc şi vin din aer, vin de undeva. Şi poate că asta nu înţeleg oamenii: că atunci când primeşti privilegii, ca tu să ai privilegii cineva e lăsat în urmă”, a spus Gheorghiu, între altele.