La aproape 2 ani de la violențele din Piața Victoriei, de la Mitingul Diasporei, DIICOT a clasat parțial dosarul din 10 august. Procurorii spun că nu există probe că a fost vorba despre o tentativă de lovitură de stat, așa cum a susținut Jandarmeria Română, dar nici că ar fi fost pregătită, din timp, reprimarea protestului, așa cum au afirmat o parte dintre manifestanți, care au făcut plângeri penale împotriva jandarmilor. Conducerea Jandarmeriei de la acea vreme a fost scoasă de sub urmărire penală.
Procurorii DIICOT spun totuși că există informații, în cazuri punctuale, că unii jandarmi au acționat cu violență împotriva protestatarilor, fără acoperire legală, astfel că vor fi cercetați pentru purtare abuzivă de către Parchetul Militar. Mai exact, procurorii spun că aceștia "ar fi abuzat de prerogativele funcției publice cu care au fost învestiți, exercitând violențe nejustificate împotriva unor protestatari".
DIICOT a anunțat, totodată, clasarea cauzei în cazul maiorului CAZAN LAURENŢIU VALENTIN, comisarului şef de poliţie CHIRICĂ MIHAI DAN, colonelului CUCOŞ GHEORGHE SEBASTIAN și colonelului SINDILE IONUŢ-CĂTĂLIN, pentru infracțiunile de abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă, participaţie improprie la fals intelectual improprie la uz de fals, complicitate la abuz în serviciu și complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă.
DIICOT susține că "într-o dinamică a evenimentelor pe parcursul cărora ambivalența ”protestatar pașnic - protestatar violent”, respectiv ”protestatar violent – protestatar pașnic” s-a succedat cu repeziciune și a cuprins o masă mare de participanți la adunarea publică de protest, singura constantă de natură a permite gestionarea situațiilor cu potențial degenerativ la adresa ordinii publice și siguranței cetățeanului a constituit-o mai stricta aplicare a legii".
Procurorii apreciază că pe întreaga durată a acţiunii, forţele de jandarmerie au acţionat gradual pentru restabilirea ordinii publice în zonele unde aceasta a fost grav tulburată, fiind extrase, când a fost posibil, persoanele turbulente din mulţime. "Zonele unde s-a tulburat ordinea publică au fost izolate, fiind luate măsuri legale împotriva celor care au comis acte de violenţă, precum şi pentru protecţia participanţilor care se manifestau în mod paşnic".
Au fost înregistrate, însă, și situații în care jandarmi aflați în exercițiul atribuțiilor de serviciu ar fi abuzat de prerogativele funcției publice cu care au fost investiți, exercitând violențe nejustificate împotriva unor protestatari, fapt pentru care a fost dispusă declinarea competenței de efectuare a urmăririi penale în favoarea Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Dosarul 10 august a fost instrumentat inițial de Parchetul Militar, dar a ajuns la DIICOT, unde exista deja un dosar deschis ca urmare a unei sesizări depuse în septembrie 2018 de Jandarmerie, care a reclamat acţiuni împotriva ordinii constituţionale.
De asemenea, Secţia parchetelor militare a avut în lucru un dosar penal vizându-i pe şefii din Jandarmerie care au coordonat acţiunea jandarmilor, ce au intervenit în forță la protestul din Piaţa Victoriei. Este vorba despre colonelul Ionuţ Cătălin Sindile, şeful Jandarmeriei Române, colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, prim-adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, director general al Direcţiei Generale de Jandarmi Bucureşti şi secretarul de stat Dan Chirică.
Procurorii militari spuneau că "mai multe acţiuni sunt suspectate a se circumscrie unor acte menite să determine şi să justifice necesitatea unei acţiuni de restabilire a ordinii publice şi să ajute la crearea aparenţei unei acţiuni legale de intervenţie în forţă a unităţilor de jandarmi pentru evacuarea protestatarilor aflaţi în Piaţa Victoriei din Bucureşti, cu consecinţa vătămării drepturilor legitime ale majorităţii protestatarilor privind libertatea de exprimare şi libertatea de întrunire prevăzute de Constituţia României, Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice şi Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi cu consecinţa exercitării unor acte de violenţă nejustificate de situaţia operativă şi de nevoile reale de imobilizare a persoanelor turbulente - acte îndreptate inclusiv împotriva copiilor, altfel decât în mod gradual şi fără a înceta după realizarea scopului misiunii, producându-se astfel vătămarea unui număr mare de participanţi la protest".
Hotnews amintește că aproape 800 de protestatari au depus plângeri penale împotriva jandarmilor, acuzându-i de violenţă. De partea cealaltă, 160 de membri ai forţelor de ordine au reclamat şi ei că au fost agresaţi de demonstranţi.
Ministrul Afacerilor Interne de la acea vreme, Carmen Dan, a susținut în mai multe rânduri că parchetul este singurul responsabil pentru întârzierea anchetei în acest dosar, că MAI a declasificat documentele necesare și că procurorii trebuie "să caute vinovății pe baza probelor, și nu scuze".