Peste 50.000 de bihoreni au fost nevoiţi să supravieţuiască în ultimele două luni cu salarii mai mici, fiind trimişi în şomaj tehnic de patronii care nu au mai avut ce să le dea de muncă. Cum ei reprezintă o treime din totalul angajaţilor din Bihor, este lesne de înţeles că economia locală nu o duce bine defel. Şi nici perspective bune nu sunt...

Directorul Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bihor, Békési Csaba, spune că firmele au repornit timid activitatea, iar multe chiar nici n-o pot face, pentru că depind de comenzi externe, încă inexistente, sau de sectoare locale încă afectate de pandemie. Békési estimează că, în această vară, rata şomajului în Bihor va ajunge la un nivel dublu faţă de cât era înainte de declanşarea pandemiei. Totuşi, spune el, oamenii care se pricep la meseria lor îşi vor găsi în continuare un job. 

O treime din angajaţi, şomeri tehnici

- Pandemia de Covid-19 a afectat serios mediul de afaceri. Câte firme din Bihor au suspendat activitatea şi câţi bihoreni au fost în şomaj tehnic? 

- În total, în lunile martie şi aprilie - pentru că datele pentru luna mai le vom colecta în iunie - sunt peste 50.000 de angajaţi cu contractele de muncă suspendate şi 5.500 de companii care au aplicat aceste măsuri, din aproape toate domeniile. Foarte mulţi, mai mulţi decât ne-am fi imaginat. Vorbim de aproape 30% din totalul salariaţilor din Bihor.

- La câte cereri vă aşteptaţi, pentru luna mai? 

- Ţinem legătura cu Inspectoratul Teritorial de Muncă şi am observat că până prin 5 mai am avut tot 38.000 de contracte de muncă suspendate, iar apoi a început să scadă încet numărul. Sunt semne de relansare, dar timide. 

- Cât au costat subvenţiile acordate de Guvern pentru aceşti salariaţi?

- În luna martie, am avut 1.600 de solicitări pentru 16.432 de persoane, cu o sumă totală plătită de 8,7 milioane lei. Pentru luna aprilie, am plătit deja - şi continuăm, deoarece solicitările s-au putut trimite până la finalul lunii mai - peste 60 milioane lei, pentru că am înregistrat peste 4.600 de solicitări, cu un total de 38.000 de angajaţi. Subvenţiile se plătesc din bugetul asigurărilor de şomaj şi se vor deconta din fonduri europene, prin Programul Operaţional Capital Uman. 

- Credeţi că au fost oneşti patronii, în solicitările transmise?

- Nu ştiu cât de cinstiţi au fost, dar am primit foarte multe solicitări eronate, unele le-am dat de mai multe ori la corectat. Ori nu invocau articolul corect din Codul Muncii, ori nu completau bine lista angajaţilor. Am avut şi angajatori care au trecut pe listă persoane care nu erau angajate ale companiei. Dar nu am refuzat nici o cerere, ci am cerut refacerea lor, pentru că pe listă erau şi nume corecte, şi am plătit fiecare solicitare.

- Aţi depistat angajaţi chemaţi la muncă, deşi erau în şomaj tehnic?

- Nu este apanajul nostru, Inspecţia Muncii face controale, dar am primit şi noi astfel de semnale. Se consideră muncă la negru şi se sancţionează ca atare. 

- Ştiţi câte firme şi-au oprit complet activitatea şi câte doar au redus ritmul?

- Majoritatea au sistat complet. Avem şi unităţi care au optat pentru suspendări în valuri: două săptămâni a lucrat o secţie, două săptămâni alta. În acest fel, nici angajaţii nu au interacţionat şi a scăzut riscul de infectare.

- Unde se situează Bihorul, într-un clasament naţional al angajaţilor trimişi în şomaj tehnic?

- Pe locul 7 din ţară, după Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timiş, Braşov şi Argeş.

Repornire timidă

- Care este situaţia în parcurile industriale?

- O mare parte dintre angajatori au avut activitatea suspendată, unii total, alţii parţial. Ne aşteptam la o închidere totală a parcurilor industriale, dar nu a fost aşa. Am avut şi angajatori, e adevărat că puţini, care au prosperat sau au avut nevoie de forţă de muncă, pentru că produceau subcomponente în domeniul medical. Angajatorii au optat pentru acea rotaţie a personalului de care vă spuneam. Decât să dea oamenii afară, a fost mai bine aşa. 

- Au repornit firmele din Bihor activitatea, după instalarea stării de alertă?

- Timid. Unităţile dependente de clienţi străini, cum sunt majoritatea din parcurile industriale, sunt încă afectate şi există un decalaj de 6-7 săptămâni între repornirea firmelor din străinătate şi lansarea de comenzi pentru parteneri. Economia este un agregat foarte complex, cu multe rotiţe. O piuliţă scoţi şi dă rateuri. Gândiţi-vă câte firme sunt legate de activitatea şcolară a copiilor: transport, alimentaţie, papetărie, confecţii... De aceea sunt binevenite măsurile de sprijin şi imput-ul statului în economie.

- Multe instituţii publice au trimis la rândul lor angajaţii în şomaj tehnic, dar nu au putut accesa subvenţia de la Guvern. A fost o măsură greşită? 

- A fost dreptul angajatorului, dacă activitatea era suspendată. Însă legiuitorul a considerat că o unitate care are bugetul asigurat din fonduri locale sau naţionale nu mai poate solicita reîntregirea din bugetul asigurărilor de şomaj. Efortul financiar a rămas în ograda lor, au plătit din bugetul propriu. 

De patru ori mai mulţi şomeri!

- Ce se întâmplă cu firmele care aveau contractate subvenţii acordate de AJOFM, dar au fost nevoite să oprească activitatea? 

- Cât timp este în şomaj tehnic, un angajat nu poate primi subvenţie. După ce reia activitatea, această măsură continuă. Din păcate, însă, pentru persoanele peste 45 de ani fondurile sunt epuizate din 16 noiembrie. Este singura categorie care se subvenţiona din bugetul naţional, celelalte măsuri active sunt finanţate din fonduri europene şi continuă.

- Cât a crescut şomajul în Bihor, în ultimele două luni? 

- Numărul şomerilor a crescut de patru ori. Dacă în februarie am înregistrat circa 230 de şomeri, în aprilie numărul lor a fost de peste 1.000. Avem şi mai multe informări lunare de concedieri colective. Înainte de pandemie aveam una-două, acum chiar şi 10, şi cu mulţi angajaţi, unele cu 500. Există intenţii în continuare, foarte mulţi angajatori întreabă dacă după finalizarea şomajului tehnic pot să desfacă contractele de muncă. După 1 iunie, nu toate firmele pot reporni activitatea şi o parte din angajaţi îşi vor pierde locurile de muncă. Mă aştept la o dublare a ratei şomajului. Dacă eram la 1,2%, ne vom situa la 2,5% spre 3. 

- Care sunt şansele ca aceştia să îşi găsească alte joburi curând? 

- Depinde de cum va reporni economia. În construcţii avem nevoie de oameni, în comerţul cu amănuntul, industria producătoare de componente medicale, dar cam atât. Avem sectoare grav afectate de o recesiune dinainte de pandemie. Piaţa auto era în scădere de la sfârşitul anului trecut. De asemenea, industria uşoară - nivelul de salarizare a crescut, iar unităţile de producţie care vizau forţa de muncă ieftină au început să ne părăsească.

Cei care au muncit, uitaţi

- Premierul Ludovic Orban a anunţat că indemnizaţia de şomaj tehnic va fi înlocuită cu o subvenţie pentru cei care se întorc la muncă. Cum se va aplica? 

- Încă nu ştim detaliile, dar este o măsură obligatorie, pentru că economia nu are capacitatea să repornească. 

- Dacă eraţi ministrul Muncii, ce aţi fi făcut pentru a sprijini piaţa muncii?

- Au lipsit măsurile active pentru cei care au continuat activitatea, dar le-a scăzut nivelul încasărilor. De exemplu, în staţiile de carburanţi, unde noi am alimentat cu 40% mai puţin, nu se puteau trimite oamenii în şomaj tehnic, pentru că se închidea afacerea, dar există chirii, rate la bănci, iar cheltuielile de exploatare au crescut, din cauza măsurilor de siguranţă. Aş fi schimbat şi modul de comunicare. S-a vorbit 10 zile de măsurile de sprijin şi tot nu am avut forma finală din timp. Ar fi bine ca prima dată să legiferăm şi apoi să povestim. 

- Cum i-a schimbat pandemia pe antreprenorii bihoreni? Munca de acasă, măsurile stricte de igienă vor deveni reguli?

- Nimic nu va mai fi cum a fost. Uitaţi-vă că nici nu ştim cum să dăm mâna, cum să ne salutăm. Toate aceste schimbări afectează dezvoltarea umană şi socială a individului, iar asta va schimba inclusiv felul în care muncim. 

Cine vrea să muncească munceşte!

- S-a spus des, în ultimele săptămâni, că trebuie păstraţi în ţară românii întorşi din pricina pandemiei. Va mai fi nevoie de mâna lor de lucru? 

- Oamenii buni vor avea tot timpul de lucru. Dacă au prestat cinstit o muncă în afara graniţelor, iar acum după ei plâng angajatorii, locul lor e asigurat. Acei 10-12 oameni pentru care angajatorul din Italia a trimis un avion privat, pentru că altfel producţia lui de viţă de vie era pusă în pericol, ne-ar fi de folos şi în România. 

- Sunteţi reprezentantul României în comitetul european pentru ocuparea forţei de muncă. Care sunt dezbaterile în aceste zile? 

- Viaţa în timpul Covid şi după. Începem să colectăm date privind impactul acestui virus în toate cele 27 de ţări: cât de afectată este piaţa forţei de muncă, câte persoane au lucrat de-acasă, cât de productive au fost, cum a afectat viaţa familială... Primele concluzii vor apărea în a doua jumătate a acestui an.

- Mai este de actualitate introducerea unui venit minim european? 

- Cred că s-a renunţat la această idee. Distanţele care existau între economiile europene au crescut şi vor creşte în continuare, ţările care erau puţin sărace tind să devină mai mult sărace. Venitul minim european nu e o temă de aruncat, dar nu cred că o vom discuta nici anul viitor.

- Dar despre o creştere a salariului minim în România mai poate fi vorba?

- Nu în acest an. E ca într-o gospodărie: vrem să schimbăm mobila de bucătărie pentru că e veche, dar ne arde casa. Nu mai contează mobila.