Instalat în urmă cu un an la şefia Direcţiei Silvice, pe Adrian Florescu a căzut "măgăreaţa" descoperirii furturilor uriaşe de lemne în Ocolul Silvic Dobreşti, confirmate de inspectorii Corpului de Control al Regiei Naţionale a Pădurilor.

În timp ce ancheta indică fără dubii vina pădurarilor, Florescu spune că instituţia îşi face totuşi treaba şi are grijă şi să facă împăduriri. Admite însă că nimeni nu poate spune cu exactitate cât de mult se fură din codrii Bihorului...

Privaţii, protejaţi

- Câte păduri mai are Bihorul? Ce suprafeţe are statul în administrare şi cât au ocoalele silvice private?

- Fondul forestier se întinde pe 189.769 de hectare, adică 25,9% din suprafaţa judeţului. Direcţia Silvică Bihor administrează 117.621 hectare, din care 62.000 de hectare sunt în proprietatea publică a statului, iar 34.000 în cea a unităţilor administrativ teritoriale, restul fiind în proprietatea privată a persoanelor fizice şi juridice cu care avem contracte de administrare. Din păcate, nu avem nicio pârghie să controlăm celelalte ocoale private.

- În ultima perioadă au ieşit la iveală furturi masive în Ocolul Dobreşti. Cât s-a furat şi cât a rămas?

- Cuantificarea masei lemnoase sustrase nu se poate face decât prin parcurgerea suprafeţei, o acţiune de durată. De vreo două luni se verifică pădurile şi s-au constatat furturi de 6.000 metri cubi, în valoare de 2 milioane lei. Probabil paguba e mult mai mare. Vina începe de la pădurar, care decide când se pune în valoare o partidă. Apoi e şeful de district, inginerul de pază de la Ocol, şeful de Ocol şi ajunge la responsabilul de pază de la nivelul Direcţiei şi la director. Toţi pot fi traşi la răspundere.

- Pe internet circulă imagini cu tăieri masive de copaci în zona Coada Lacului. Sunt legale?

- Impactul vizual al unei exploatări forestiere nu poate fi plăcut, mai ales dacă se lucrează pe 3 hectare, suprafaţa maximă pe care se pot face tăieri rase. La Coada Lacului Direcţia Silvică face noi exploatări prin Ocolul Remeţi, dar face şi Ocolul privat Brătcuţa. După ce se va termina exploatarea, noi vom trece la replantări.

Pistă din drum forestier

- Ce suprafeţe aţi împădurit anul acesta?

- În total 325 de hectare, din care 75 împăduriri efective şi 250 regenerări naturale. Regenerările naturale se fac pe acele suprafeţe ajunse în stadiu de seminţiş, adică pădurea îşi asigură ea viitorul, din sursă proprie, pe cale naturală. La împăduriri, după ce se doboară copacii, se plantează puieţi din pepiniere. Am folosit puieţi din 15 specii, 80% provenind din pepinierele Direcţiei. Am pus 630.000 de puieţi de foioase şi peste 65.000 de puieţi de răşinoase.

- Începeţi reabilitarea pistei de alergare din Băile Felix. Ce veţi face acolo?

- Ca să o putem gestiona, o transformăm teoretic în drum forestier, dar practic ea va rămâne pistă de alergare. Vom face şi una pentru biciclişti, iar accesul autoturismelor va fi complet interzis. Avem promisiuni că vom primi aprobarea pentru lucrări şi ne vom apuca de lucru din toamnă, fiindcă atunci fluxul de turişti e mai mic. Lucrările vor dura 2-3 luni. Ar fi bine ca până atunci să fie şi o pistă de biciclişti din Oradea până în Băile Felix.

- Ce animale se pot vâna în pădurile din Bihor? Cât de răspândit e braconajul?

- Judeţul are 69 de fonduri de vânătoare, din care noi gestionăm 7. Aici se poate găsi vânat mic: iepuri, fazani, potârnichi. Cel mai mare vânat pe care îl avem e cerbul lopătar. Nu se poate vâna nici urs, nici lup. În cele 7 fonduri n-am prea întâlnit braconieri, dar în fondurile private probabil că sunt.

Iresponsabilii

- Ce e de făcut cu bihorenii care îşi lasă gunoaiele în păduri, după ieşirile la iarbă verde?

- O variantă e să respectăm Legea picnicului, dar atunci ne obligăm, noi şi primăriile, să le punem oamenilor la dispoziţie locuri amenajate, ceea ce nu se întâmplă. Aşa că rămâne soluţia ca oamenii să arunce gunoaiele numai în containerele deja existente, de unde le adunăm noi. Unii sunt însă iresponsabili, le lasă peste tot. De două ori pe an avem acţiuni de igienizare a pădurilor, strângem mii de saci cu gunoaie. Mai avem noroc cu voluntarii, cărora le mulţumim.

- Ce valorifică Direcţia Silvică din păduri? Mai trimite la export fructe de pădure şi plante medicinale?

- În primul rând, valorificăm masă lemnoasă. Anul acesta, ne-am propus să valorificăm în jur de 170.000 metri cubi, deşi am putea peste 200.000. Mai avem în stoc 120 de tone de afine, 20 de tone de soc şi 40 de tone de leurdă. Până la sfârşitul anului vrem să adunăm 700 de tone de fructe. Avem contracte şi cu firme din străinătate, pentru că fructele şi plantele medicinale din România sunt foarte căutate.