Bihorenii se pot mândri: judeţul e fruntaş la valorificarea fructelor de pădure şi a plantelor medicinale. Numai în acest an, Direcţia Silvică a trimis în străinătate 60 de tone de leurdă şi 600 de tone de fructe de pădure. Iar după spusele şefului Direcţiei Silvice, Liviu Laza, bihorenii se mai pot lăuda cu un lucru: că sunt oameni oneşti, care nu fură lemne din păduri. Cel puţin, nu în cantităţi semnificative...

Fără defrişări, doar împăduriri

- Se mai poate spune că românul e frate cu codrul?

- Se poate. N-am avut defrişări masive şi suntem respectuoşi cu codrul.

- Ce suprafaţă de păduri mai are Bihorul în prezent, faţă de cât avea în 1989? Cât administrează Direcţia şi cât "privaţii"?

- La 1 ianuarie 1990, suprafaţa fondului forestier al judeţului Bihor era cam 190.000 de hectare. De atunci s-a tot retrocedat, astfel că statul mai are la noi în judeţ 69.500 de hectare. Pe lângă acestea, noi mai administrăm pădurile consiliilor locale şi ale unor asociaţii urbariale sau persoane fizice. În total, cam 110.000 de hectare. Diferenţa de 80.000 de hectare e la ocoalele private.

- Unde se fură cele mai multe lemne?

- Dispar lemne, dar în limitele normalului. În fiecare canton, un pădurar are imputaţie 5-10 metri cubi. Nesemnificativ. Şi într-o farmacie lipseşte o cutie, două medicamente. Furturile mici pe care le avem le considerăm fenomene normale.

- Unde s-au făcut cele mai grave defrişări în judeţul nostru?

- La noi nu au fost defrişări pe care să le considerăm grave, cum s-a întâmplat în Bacău, Neamţ, Maramureş. Se vede şi după fenomenele meteorologice: în Bihor n-au fost dezastre sau alunecări de teren. E şi acesta un indicator că pădurile nu sunt defrişate.

- Mai face Direcţia Silvică împăduriri?

- Da. Anul acesta am împădurit direct, adică am plantat, 73 de hectare. În plus, pe 172 de hectare am făcut regenerări naturale, adică s-a tăiat pădurea care şi-a atins ciclul de producţie şi s-a instalat din nou, existând seminţiş.

Şi vânătorii sunt cuminţi

- Ce se mai poate vâna în Bihor?

- Iepure, fazan, mistreţ, cerb, chiar şi capră neagră.

- Care sunt problemele pe care le întâmpinaţi cu vânătorii?

- Nu întâmpinăm probleme, decât cu mici excepţii: cazurile de braconaj. Dar încercăm să stopăm braconajul prin paznici de vânătoare şi prin acţiunile mixte făcute cu Poliţia şi Jandarmeria.

- Care este cel mai periculos animal din pădurile bihorene?

- Ursul, dar nu ne face probleme. În general, animalele din pădurile bihorene nu sunt periculoase. Anul trecut a fost un caz de lup turbat la Remeţi, care a atacat un individ. Accidente de acest gen se pot întâmpla, în fond sunt animale sălbatice.

Cumpăraţi molizi!

- Câţi brazi se fură în preajma Crăciunului?

- Nu se fură, pentru că nu prea mai sunt brazi în Bihor. S-a preferat de-a lungul anilor regenerarea molidului, nu a bradului.

- Ce brazi să cumpere bihorenii ca să descurajeze tăierile ilegale?

- Ar trebui să cumpere molid. În oricare zi, Direcţia poate să scoată 10.000 de molizi la vânzare, dar lumea se fereşte de ei, nu ştiu de ce. Până la urmă, e tot verde. Dacă e tăiat în luna decembrie, garantez că până în februarie nu-i pică acele.

- Cum se pot cumpăra molizii de la Direcţie şi la ce preţuri?

- Agenţii economici pot cumpăra molizi prin licitaţie, iar persoanele fizice direct de la ocoalele silvice. Preţurile sunt între 10 şi 20 de lei, în funcţie de înălţime. 20 de lei costă cei înalţi între 2 şi 3 metri.

Campioni la cules leurdă

- Câtă masă lemnoasă valorifică anual Direcţia Silvică? Dar fructe de pădure sau plante medicinale?

- Anul acesta am valorificat 170.000 de metri cubi de masă lemnoasă. Posibilitatea e de 179.000. De asemenea, am valorificat 600 de tone de fructe de pădure şi suntem printre primele trei direcţii din ţară din acest punct de vedere. Fructele ne-au şi scos la liman, datorită lor suntem cu salariile la zi, în comparaţie cu alte direcţii care n-au plătit de 2-3 luni. Avem un centru de fructe la Beiuş, printre cele mai moderne din ţară, acolo le sortăm şi le ambalăm, apoi le livrăm firmelor. În primăvară am valorificat şi 60 de tone de leurdă, fiind singura direcţie din ţară care a făcut asta. Am trimis-o pe toată în Belgia şi Olanda. Dacă la alte direcţii silvice produsele nelemnoase reprezintă 2-3% din cifra de afaceri, la noi sunt de 20-30%. Şi mai valorificăm ceva, din apă: păstrăvul. Avem două păstrăvării, la Chişcău şi la Remeţi, unde producem anual 35 de tone de păstrăv pe care-l vindem la Metro şi direct populaţiei.

- Câte pepiniere are Direcţia în Bihor? Ce se produce acolo?

- Pepiniere mari avem la Săcuieni, Sudrigiu, Lunca, şi mai multe mici, în total în jur de 50 de hectare de pepiniere. Toţi puieţii care-i folosim sunt produşi în pepinierele noastre. Producem molid, gorun, stejar, paltin, frasin, larice, pin negru, pin silvestru.

- Ce obiective aveţi pentru 2011?

- Să tăiem cât mai puţină masă lemnoasă şi să mărim veniturile din fructe şi plante medicinale. Am primit promisiuni că vom avea cui vinde 200 de tone de leurdă. În plus, anul 2011 va fi şi anul internaţional al pădurii, aşa că vom avea o serie de manifestări specifice.