De profesie inginer mecanic, Viorel Ţepele este, de două luni, şeful Comisariatului Judeţean Bihor al Gărzii de Mediu, convins fiind că pregătirea sa profesională chiar îl ajută în noua funcţie. Dornic să schimbe faţa instituţiei, zguduite de un scandal de corupţie anul trecut, când şeful de-atunci al Gărzii şi un subaltern au fost arestaţi pentru că au luat şpagă, Ţepele spune că angajaţii sunt profesionişti desăvârşiţi, care se simt nedreptăţiţi de reputaţia ruşinoasă căptătată de comisariat.

Comisarii, afectaţi profesional

- Ce v-a recomandat pentru funcţia de comisar şef al Gărzii de Mediu Bihor? Cum se potriveşte un inginer pe această poziţie?

- M-au recomandat experienţa, perseverenţa, dorinţa de a face performanţă. În fruntea Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu este nevoie de un om care doreşte să transforme instituţia într-una eficientă şi transparentă. Pregătirea de inginer m-a ajutat să fiu riguros, organizat şi eficient în viaţă şi în profesie. Cred că aceste calităţi sunt necesare oricărui om care are o funcţie de conducere.

- Ce aţi găsit la Garda de Mediu la preluarea conducerii, după ce instituţia a fost zguduită de scandalul de corupţie?

- Am găsit o echipă de profesionişti, oameni cu o capacitate ridicată de muncă. Evident, aceşti oameni erau afectaţi profesional şi uman de cele întâmplate, pentru că un asemenea caz, deşi izolat, pune într-o lumină proastă întreaga echipă. Munca de comisar este dificilă şi solicitantă, presupune activitate de teren, deplasări, cazuri de urgenţă, situaţii stresante, iar cei care muncesc zilnic în aceste condiţii consideră că este o nedreptate ca imaginea întregului colectiv să aibă de suferit.

- Care sunt principalele activităţi ale comisarilor de mediu astăzi?

- Comisarii au o activitate de teren structurată pe acţiuni planificate şi neplanificate, la care se adaugă controalele tematice şi soluţionarea sesizărilor primite. În perioada ianuarie-mai 2013, Garda de Mediu Bihor a efectuat 397 de controale, din care 236 în domeniul poluării şi 161 în domeniul biodiversităţii, biosecurităţii şi ariilor protejate. Din aceste controale, 109 au fost planificate, iar 288 neplanificate. Au fost aplicate 46 de amenzi în cuantum de 993.000 lei.

Controale în Apuseni

- În ultima lună s-a dovedit că în Bihor, îndeosebi în zona Dobreşti, s-au furat lemne în cantităţi uriaşe. Ce faceţi pentru a stopa acest fenomen?

- Împreună cu Ministerul Apelor şi Pădurilor, Garda de Mediu Bihor a efectuat controale privind respectarea regimului silvic pe malul stâng al pârâului Hidişel, prin care se urmăreşte schimbarea modului de aplicare a tăierilor: să nu se mai efectueze terase, adică tăieri rase pe suprafeţe mari, ci doar tăieri selective. Acţiunile de control în zona Dobreşti au fost coordonate de Minister, la fel cum sunt acum şi cele pe care le-am început în Parcul Natural Apuseni, unde de asemenea s-au constatat prejudicii importante în fondul forestier.

- Care e starea lacului cu nuferi din Băile 1 Mai?

- Cursul natural al Lacului Peţa este asigurat doar de scurgerea apelor pluviale de pe versanţi. Izvorul natural nu mai alimentează Pârâul Peţa. Acum lacul este alimentat cu apă termală cu un furtun de pompieri, cu debit relativ scăzut, dintr-un foraj al SC Turism Felix. În urma controalelor, Garda de Mediu a dispus custodelui, Muzeul Ţării Crişurilor, un set de măsuri concrete, printre care monitorizarea continuă a nivelului apei şi a temperaturii ei, dar i-a fost aplicată şi o sancţiune de 50.000 lei.

Reciclarea, oglinda civilizaţiei

- Ce probleme de mediu are Oradea în prezent şi care sunt soluţiile?

- Ca orice oraş mare, şi Oradea se confruntă cu probleme, cum ar fi gestionarea deşeurilor la nivelul municipiului: nerespectarea prevederilor colectării selective, depozitele ilegale de deşeuri... Un lucru bun este faptul că la nivel local există structuri proprii care au responsabilităţi de mediu, cum e Poliţia Locală, structuri cu care colaborăm în domeniul protecţiei mediului pentru a găsi soluţii.

- Credeţi că municipiul îşi va atinge ţintele de colectare selectivă, în condiţiile în care orădenii nu se arată determinaţi să colecteze selectiv deşeurile?

- Reciclarea deşeurilor constituie în orice stat dezvoltat economic şi civic o oglindă a gradului de civilizaţie al societăţii respective. Anual, pentru România obiectivul de reciclare a deşeurilor (sticlă, hârtie şi carton, metal şi plastic) a crescut progresiv: dacă în anul 2010 acesta era 42%, pentru 2011 este 46%, pentru 2012 este 50% iar în 2013 ajunge la 55%. Eu cred că Oradea îşi va atinge ţintele, iar orădenii trebuie să înţeleagă că sunt obligaţii legale pe care trebuie să le respecte.