Profesor de matematică de aproape un sfert de veac, Dorel Luca conduce din 2009 Inspectoratul Şcolar Judeţean, după ce, înainte, a ocupat vreme de 4 ani o funcţie de adjunct în aceeaşi instituţie.

În ciuda faptului că a fost acuzat de mai multe voci că ar politiza şcolile, şeful IŞJ, care este membru de vază al PDL şi consilier local în Oradea, asigură că nu îl interesează apartenenţa politică atunci când face numirile de directori. Cât despre noua Lege a educaţiei, Luca speră că va schimba mentalităţile profesorilor şi elevilor, care vor înţelege în sfârşit că în şcoală trebuie să înveţe, nu să se bazeze pe copiuţe.

Primele schimbări

- Noul an şcolar a început în toate unităţile de învăţământ din Bihor sau există clădiri atât de dărăpănate încât au trebuit mutaţi elevii?

- A început în toate unităţile, doar că nu toate au autorizaţie sanitară de funcţionare. Din cele 202 de unităţi cu personalitate juridică, 28 nu au, iar motivele nu sunt clădirile dărăpănate. Unii nu au apă curentă, alţii au WC-urile afară. Oricum, nu stăm rău. Peste 86% din elevi învaţă în şcoli autorizate sanitar. Mai mulţi decât anul trecut, deci eforturi s-au făcut.

- Ca inspector general, aţi discutat cu membrii Guvernului sau cu alţi colegi de partid despre faptul că se construiesc săli de sport moderne la sate, când în mediul rural există sute de şcoli care nu au nici măcar toalete sau apă curentă?

- Sălile de sport de la sate au fost construite din fonduri de la Ministerul Dezvoltării şi chiar aveam nevoie de ele. În comune există o mare aşteptare din partea tinerilor în privinţa sălilor de sport. Dacă construieşti săli de sport într-un cartier din oraş e în regulă, însă dacă e vorba de sate este o problemă!

- Legea educaţiei naţionale a fost intens dezbătută şi discutată. Credeţi că e o lege bună, în forma ei finală?

- E o lege foarte bună care, sper eu, va genera o schimbare de mentalitate. Asta vrem, şi nu numai de 20 de ani. Şi pe vremea când eram eu elev aveam manuale experimentale, se încercau mici modificări în sistem. Acum se încearcă o modificare majoră. Sigur că efectele nu apar imediat.

- Ce schimbări aduce noua lege în acest an şcolar?

- Cei care au intrat acum în clasa a V-a vor face clasa a IX-a în învăţământul gimnazial. Din acest an vom da teste de evaluare naţională la toate nivelurile de clasă. Se va urmări progresul elevului, căci aici trebuie să ajungem. Rezultatele testelor vor fi comunicate doar elevului şi părinţilor lui, iar profesorul va face un plan individualizat pentru fiecare copil. Încadrarea profesorilor o va face unitatea de învăţământ. O noutate extraordinară e implicarea părinţilor prin participarea în consiliul de administraţie, forul de conducere al şcolii. Iar concursurile de directori se vor face altfel: vor fi propuşi de către consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, şi tot consiliul organizează concursul. Trebuia să facem asta demult, dar am tot şovăit.

"Elevii au învăţat să nu înveţe"

- Care credeţi că sunt motivele pentru care elevii au căzut cu miile la Bacalaureat?

- Atitudinea lor faţă de examenul de Bacalaureat. Ani de zile s-au învăţat să nu înveţe pentru acest examen, în ideea că oricum îl iau, că mai copiază un pic, mai ştie colegul din stânga, mai închide ochii supraveghetorul. Bacalaureatul următor va avea aceeaşi formă ca şi cel din acest an, dar şi aceeaşi rigoare.

- În anii trecuţi erau note mari. Se învăţa mai bine în urmă cu un an sau mai degrabă erau umflate de profesori?

- Erau rezultatele a ceea ce devenise deja sport naţional: copiatul la Bacalaureat. Probabil că şi colegii noştri au conştientizat că nu se poate merge la nesfârşit aşa.

- Ce se întâmplă cu directorii şi profesorii din şcolile cu promovabilitate zero la Bac?

- Nu o să demit directori, pentru că e o culpă comună. Dacă elevii nu învaţă, profesorul intră în clasă şi vorbeşte la pereţi.

La catedră, profi de cel puţin 5

- Profesorii au fost supravegheaţi video la toate examenele din acest an, inclusiv la cele de suplinire? S-a constatat vreo diferenţă faţă de anii trecuţi?

- Da, au fost supravegheaţi, însă rezultatele sunt similare cu cele de anul trecut. La profesori nu se mergea cu copiatul nici înainte, pentru că e concurs, nu examen naţional.

- Dar cadrele didactice ce se vor afla în acest an la catedre sunt mai pregătite decât până acum?

- Categoric, da. Vor fi doar cadre didactice titulare şi care au luat peste 5 la concursuri. Au fost vreo 15-20 de persoane care au venit pe aici, cu note sub 5, şi care anul trecut au predat, să întrebe dacă totuşi nu se poate să aibă un post. Nu, nu se poate!

- Cum se va desfăşura examenul de titularizare de anul viitor? E mai bine că va fi organizat de fiecare şcoală în parte?

- Nu va mai fi un concurs naţional. Unităţile de învăţământ anunţă posturile vacante cu 30 de zile înainte de data concursului şi îl organizează. Subiectele, corectura, numirea comisiei, toate se fac la nivel de şcoală. Dacă sunt serioşi în organizare, vor prinde profesori buni. Dacă nu, o să sufere. Eu cred că e mai bine aşa. Trebuie să-şi asume răspunderea şi trebuie să aibă grijă să aducă oameni buni în şcoală.

- Cu ce sume vin pretedenţii la catedră la dvs. să vă ceară să le faceţi loc într-o şcoală?

- Nu vin cu sume. Eu nu ajut oameni pentru sume, nu am făcut-o niciodată şi nu o voi face niciodată!

Criteriul politic nu contează

- De ce directorii de şcoli sunt numiţi de Inspectoratul Şcolar şi nu prin concurs? Există bănuiala că îi alegeţi pe criterii exclusiv politice...

- Nu toţi sunt numiţi. Avem directori care au dat concurs şi care au contract de management. Din 2008, însă, Ministerul nu a mai organizat concursuri. Metodologia prevede că cei cărora le-a expirat contractul sunt numiţi, ei sau alţii în locul lor, pentru un an, prin decizia inspectorului general. Pentru numiri, cerem propuneri de la unităţile de învăţământ, iar dacă sunt cazuri de pensionare, ne orientăm spre directorul adjunct. Criteriul politic nu contează, oricum directorii de şcoli nu se prea implică în politică. Intenţia e să meargă şcoala bine.

- E adevărat că v-aţi rezervat un post de director la Colegiul Naţional Mihai Eminescu, pentru când nu veţi mai fi inspector general?

- Sunt titular la Eminescu. Dacă, atunci când va fi cazul, pentru că nimeni nu e cununat cu funcţia, mi se va oferi să fiu director, voi merge. Dacă nu, mă întorc cu drag la catedră.

- Primăria vrea ca şcolile orădene să-şi gestioneze singure atât veniturile, cât şi facturile. Cum vedeţi această iniţiativă?

- E bună, îi responsabilizează. Vor fi mai atenţi cu apa, cu electricitatea şi cu toate. Prea s-au învăţat şcolile să ceară. Dacă trebuie să bată un cui, trebuie să vină cineva de la Primărie să-l bată. Să fim serioşi...

Descentralizare pe direcţii

- În ce constă această descentralizarea învăţământului şi care rămâne rolul Inspectoratului Şcolar, odată ce se realizează transferul de autoritate către consiliile locale?

- Va fi descentralizare financiară, adică fiecare şcoală îşi va gestiona resursa venită de la buget, cu sprijinul Primăriei. Apoi, descentralizare la nivelul resursei umane: îşi angajează profesorii, îşi face concurs pentru directori, directorul având contract de management cu primarul. Rolul Inspectoratului va fi în cooperarea metodică şi asistenţă în privinţa angajării resursei umane, pentru că vor fi fracţiuni de catedre care vor trebui alocate candidaţilor de pe o listă centralizată la nivelul judeţului. În plus, Inspectoratul Şcolar mai are Casa Corpului Didactic, al cărei rol va fi mai dezvoltat în privinţa formării profesionale. Însă nu se ştie sigur cum va fi cu inspectorii, probabil vor rămâne cei de specialitate, care vor colabora cu metodiştii şi vor coordona întreaga activitate.

- De ani de zile se vorbeşte de integrarea elevilor romi printre elevii români în şcoli. În Bihor s-a reuşit această integrare? În urmă cu doi ani, chiar în Oradea era un scandal că elevii unei şcoli generale nu voiau să înveţe în aceeaşi şcoală cu elevi ţigani...

- Eu zic că am făcut o treabă foarte bună. Am avut un prim program Phare, prin care am angajat mediatori şcolari. Nu chiar în toate şcolile, dar a fost un început. Avem o colaborare bună şi cu Fundaţia Ruhama. Au început şi şcolile să deruleze proiecte mai mici, iar noi avem acum împreună cu judeţul Caraş-Severin un proiect de 5 milioane de euro pe grupuri dezavantajate, în special romi. Rezultatele se văd. De exemplu, la Gepiş, unde peste 80% din elevi sunt romi, nu mai avem abandon şcolar.

- De ce IŞJ are atâta bunăvoinţă faţă de cadrele didactice care greşesc? De pildă, directoarea grădiniţei 45, Eugenia Ciordaş, a fost prinsă chiar de BIHOREANUL că nu făcea înscrieri în plină perioadă de înscrieri...

- Nu ştiu dacă situaţia a fost chiar aşa. Să ştiţi că tensiunea pe grădiniţe e foarte mare. În Oradea, avem un deficit cam de 60 de grupe. Dacă consiliul de administraţie al grădiniţei a stabilit o anumită procedură de înscriere, posibil ca părinţii să nu fi înţeles procedura. Părinţii pun această presiune, educatorii şi învăţătorii foarte buni fiind căutaţi şi cu doi ani înainte...


CINE ŞI CUM
Caracterizări în trei cuvinte

Daniel Funeriu - inteligent, determinat să schimbe faţa învăţământului românesc în bine

Ilie Bolojan - tenace

Cornel Antal - a dat altă dimensiune Universităţii din Oradea

Andrei Marga - ministrul care a pus bazele reformei reale în învăţământul din România