Şeful IŞJ, Nicolae Avram: "Sper să nu mai avem profesori săltaţi"

După o săptămână în care elevii bihoreni care au dat Bacalaureatul s-au dovedit sub media pe ţară, iar un director de liceu din Oradea a fost arestat pentru corupţie inclusiv în legătură cu Bacul, inspectorul general adjunct al judeţului, Nicolae Avram, detaşat la conducere în lipsa unui şef, mai are tăria să spună că în Bihor se face şcoală de calitate. Argumentul? Sunt mai mulţi profesorii corecţi decât cei corupţi.

Şeful interimar al Inspectoratului Şcolar Judeţean mai are, însă, un motiv să garanteze pentru învăţământul bihorean: el însuşi este un "produs" al şcolii de aici, absolvind Liceul Agro-Industrial din Salonta (profilul contabilitate) şi apoi Facultate de Ştiinţe Socio-Umane la Oradea. Profesor de istorie şi geografie din anul 2000, titularizat un an mai târziu ("cu nota 7,65, să nu spună cineva că sunt titular cu 5"), Avram are în spate, la cei 39 ani, o carieră susţinută doar la catedră.

Când s-a angajat în învăţământ s-a apucat totuşi şi de politică, aderând la PSD, partidul care de altfel l-a şi promovat în funcţie. Detaliu care, adaugă profesorul, nu înseamnă că ar vrea "epurări" politice în instituţie ori în şcolile din judeţ.

Vonea, "o excepţie"

- Anul acesta, în Bihor s-au înscris la Bacalaureat cei mai puţini candidaţi raportat la numărul de absolvenţi. Cum vă explicaţi că foarte mulţi au renunţat să-şi încerce şansa?

- Cred că au realizat că dacă nu învaţă nu are niciun rost să se înscrie, căci nu vor putea promova. În al doilea rând, sunt şi mulţi absolvenţi corigenţi.

- Chiar şi aşa, cu mai puţini candidaţi, rezultatele au fost mai slabe atât în comparaţie cu cele de anul trecut, cât şi cu media naţională. Care sunt cauzele?

- Cauza e lipsa de interes a elevilor. Nu vreau să spun că anul acesta comisia judeţeană a fost mai strictă, dar ne-am şi făcut treaba, cu controale şi monitorizări.

- La fel ca anii trecuţi, nici Bacul de acum n-a fost scutit de scandaluri. Cazul Răzvan Vonea, directorul Colegiului Şaguna arestat pentru corupţie, e un exemplu ilustrativ sau o excepţie?

- Este o excepţie. E treaba justiţiei să dovedească dacă dl Vonea este vinovat sau nu. Vreau să subliniez însă că, în premieră, în acest an membrii comisiilor de Bacalaureat au fost traşi la sorţi în şedinţe publice la IŞJ, şi dvs. aţi fost acolo, iar preşedinţii la Ministerul Educaţiei. Aşa că nu au existat comisii impuse.

- De ce credeţi că, deşi se ştiu vizaţi, destui profesori şi elevi continuă să încerce fraudarea examenelor?

- Cred că sunt inconştienţi de riscuri, atât profesorii, cât şi elevii. Elevii ştiu că nu au voie să aibă asupra lor telefoane, fiţuici, cărţi, dar în Bihor am avut 39 de eliminaţi, 14% din totalul de 273 de eliminaţi din ţară.

Nu ştiu, nu cunosc

- Aţi ajuns la şefia Inspectoratului venind din şcoală. Cât de multe ştiaţi despre disponibilitatea profesorilor de a "aranja" Bacalaureatul? Dar despre metode?

- Prima dată într-o comisie de Bacalaureat am fost în 2009. Eu n-am practicat niciodată aşa ceva, aşa că nu ştiam cum se face fraudarea.

- Conform recentelor modificări ale Legii Educaţiei, va fi posibilă organizarea celei de-a treia sesiuni de Bac. Când ar urma să aibă loc? Este necesară? Nu se devalorizează, astfel, diploma de Bac?

- A treia sesiune ar urma să aibă loc în februarie-martie. Cred că este oportună, pentru că trebuie să dăm şanse acelor copii care nu încearcă să copieze, dar nici nu promovează, pentru că n-au învăţat. Nu se devalorizează pentru că, şi dacă nu facem sesiunea respectivă, elevul are dreptul să dea examenul în anul următor. Important este ca diploma să fie luată pe bune, după părerea mea.

- Tot noile modificări ale Legii permit organizarea de meditaţii în şcoli şi universităţi pentru candidaţii picaţi. Cât de utile vor fi şi cine le plăteşte?

- Vor fi utile, pentru că vor conştientiza elevii şi părinţii că singura şansă de a promova examenele este învăţatul. Cursurile vor fi gratuite pentru fiecare elev o singură dată. Deocamdată nu se cunoaşte finanţarea, probabil că se vor găsi fonduri europene, poate şi de la bugetul de stat. Cred că este un lucru bun că le mai dăm o şansă şi încercăm să le scoatem din minte că se poate şi altfel, dacă copiază sau dacă aranjează ceva...

"Aş reintroduce admiterea la facultăţi"

- Dacă aţi fi premier sau ministru al Educaţiei, aţi schimba Legea?

- Nu am astfel de aspiraţii. (Râde) Dar în primul rând aş da Educaţiei 6% din PIB, ca profesorii să fie foarte bine plătiţi şi să n-aibă scuze să facă nereguli. De asemenea, ca să se ia presiunea de pe Bacalaureat, aş reintroduce admiterea la facultăţi, iar pentru profesori aş introduce cursuri de perfecţionare, unde să afle noutăţile din educaţie. Aş face şi grupa mare de grădiniţă obligatorie.

- A fost benefică introducerea clasei zero în învăţământul primar?

- Da. Este o clasă în care copiii de 6 ani fac trecerea de la grădiniţă la şcoală, ca să ajungă familiarizaţi în clasa I.

- Ce folos au evaluările naţionale introduse pentru elevii de clasa a II-a, a IV-a şi a VI-a?

- Sunt foarte importante, pentru că se poate urmări evoluţia elevului. Fără note şi fără ierarhizarea elevilor, aceste evaluări arată înclinaţiile copiilor şi nivelul lor de pregătire. În actuala lege, prima evaluare a unui copil este abia în clasa a VIII-a.

- Mai este învăţământul românesc de calitate? Mulţi spun că înainte de 1989 se făcea mai multă şcoală.

- Fiind un produs al învăţământului românesc şi lucrând în domeniu, eu cred că dacă ne facem treaba fiecare, învăţământul este de calitate. Înainte de 1989 nu neapărat că se făcea mai multă şcoală, ci meseria de profesor era mai respectată. Acum, un profesor care şi-a permis să dea o notă mai mică este contestat de părinte ori chiar de elev.

"Mai multă practică"

- Cum credeţi că ar trebui să arate programa şcolară, despre care se susţine că e foarte încărcată, dominată de teorie şi de materii inutile, dar deficitară în cursuri şi discipline care le-ar folosi viitorilor absolvenţi în viaţa de zi cu zi?

- Ar trebui să fie mai flexibilă, mai ales la disciplinele tehnice, unde aş pune mai multe ore de practică.

- De câţiva ani, s-au reînfiinţat şcolile profesionale. Au acestea trecere?

- În Bihor avem 36 de clase şi deja peste 80% din locuri sunt ocupate. De exemplu, la Colegiul Mihai Viteazul au fost 215 înscrişi pentru 112 locuri, aşa că s-a dat un fel de probă eliminatorie. Am văzut lista cu candidaţii şi sunt foarte mulţi care au luat Evaluarea Naţională, deci puteau merge şi la liceu. De asemenea, la Colegiul Tehnic Unirea Ştei am înfiinţat o a doua clasă de mecanică, iar la Colegiul Tehnic Ioan Ciordaş Beiuş este cerere la specializarea prelucrarea lemnului. În Oradea, parteneriatul dintre Primărie, Inspectoratul Şcolar şi Parcul Industrial Eurobusiness este lăudabil şi dă roade.

- Ce este de făcut cu elevii maghiari din Bihor, care nici măcar nu cunosc limba română, în timp ce ani la rând s-au creat artificial posturi în şcoli pentru profesorii maghiari, prin înfiinţarea claselor cu elevi puţini?

- Din păcate, aici este o problemă adevărată. Eu văd o singură soluţie: orele de limba română din învăţământul primar, predate acum de învăţătorii de limbă maghiară, să fie predate de profesori de limba română. De asemenea, cred că ar trebui conştientizate mai mult şi familiile lor, pentru că ei totuşi studiază în România. Nimeni nu le contestă dreptul de a studia în limba maternă, dar au obligaţia de a învăţa limba română.

"Lăsaţi atenţiile, lăsaţi mesele!"

- Sunteţi părinte? Ce plângeri au copiii dvs. în legătură cu sistemul nostru şcolar?

- Am o fetiţă care a terminat clasa a II-a, din fericire pentru mine deocamdată spune doar că este foarte uşor la şcoală. E devreme să aibă plângeri, dar am încredere în profesorii din România, din Bihor, pentru că aici m-am format şi eu, şi cred că şi copilul meu poate învăţa aici.

- Cât de corupt e învăţământul preuniversitar? Convingerea multora e că majoritatea profesorilor sunt corupţi sau cel puţin coruptibili, măcar prin faptul că acceptă "atenţii" din partea părinţilor şi că nu declară meditaţiile.

- Probabil că este corupt, dar nu este numai vina profesorilor, pentru că nu există corupt fără ca cineva care să-l corupă. Oricum, sunt convins că nu este o regulă. Eu cunosc foarte mulţi profesori care nu sunt corupţi.

- Ce vă propuneţi să faceţi, în calitate de inspector general, ca să nu mai vedem profesori săltaţi de procurori?

- Este o întrebare dificilă. Eu sper să nu mai avem profesori săltaţi. Ceea ce putem face se întâmplă deja. În fiecare an, înainte de Evaluarea Naţională, de Bacalaureat, noi le spunem: lăsaţi atenţiile, lăsaţi mesele! Dar este decizia şi responsabilitatea lor.

- Vor urma schimbări de inspectori şi directori de şcoli? Cât de mult contează carnetul de partid în alegerea lor?

- Încă n-am făcut o analiză a inspectorilor sau a directorilor de şcoli, dar nu am intenţia să schimb. Dovadă că după plecarea dlui Negrean nu am avut nicio problemă să colaborez cu cei care au alt carnet sau sunt apolitici. Este de văzut dacă vor să colaboreze ei cu mine.

Daniel Negrean, fost inspector general al IŞJ Bihor - bun colaborator, organizat

Remus Pricopie, ministrul Educaţiei - profesionist, ambiţios, deschis la nou, mereu cu uşa deschisă

Daniel Funeriu, fost ministru al Educaţiei - (ezită) deschis la nou, ambiţios