Șeful ITM Bihor, Marius Rotar: „Scenariile pesimiste nu s-au confirmat”

La debutul pandemiei de Covid-19, previziunile privind piaţa muncii locale erau cât se poate de sumbre. Confruntate cu restricţii nemaiîntâlnite, multe companii păreau că nu se vor revigora prea curând. Cifrele momentului arată, însă, că economia din Bihor nu este atât de afectată pe cât se temeau mulţi.

Într-un interviu acordat BIHOREANULUI la opt luni de la debutul pandemiei, Marius Rotar, directorul Inspectoratului Teritorial de Muncă Bihor, arată că numărul salariaţilor din judeţ e similar cu cel din aceeaşi lună a anului trecut, semn că persoanele concediate şi-au găsit alte locuri de muncă.

Rotar subliniază că angajatorii din judeţ sunt responsabili, asigurându-le salariaţilor măştile şi dezinfectanţii necesari pentru a preveni infecţiile cu Sars-Cov-2. În schimb, încă mai sunt patroni care dovedesc meschinărie, ţinând angajaţi "la negru", adică fără contracte de muncă...

Diferenţe "nesemnificative"

- Pandemia a provocat o criză şi pe piaţa muncii, în Bihor înregistrându-se în aprilie un număr record de contracte de muncă suspendate, aproape 39.000. Care este situaţia acum?

- Datele la zi (n.r. în 29 octombrie) arată că avem în Bihor 190.093 de contracte de muncă active, 166.198 salariaţi activi şi 7.749 de contracte suspendate. Cu excepţia perioadei de debut a pandemiei, când a fost o cădere justificată de restricţii, pe fondul crizei sanitare, în Bihor s-a menţinut linia aceasta de 190.000 de contracte de muncă active. Dintre ele, aproximativ 57% sunt în Oradea. Un aspect interesant este că există şi o migraţie internă spre Oradea, care a continuat să se manifeste şi în acest an. Oameni din alte părţi ale ţării continuă să vină să lucreze aici.

- Previziunile privind piaţa muncii la final de an nu erau foarte bune. Se confirmă scenariile pesimiste?

- Nu s-au confirmat. Diferenţa faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut este nesemnificativă. Pe 29 octombrie 2019 aveam 192.078 de contracte active, 168.447 de salariaţi activi şi 7.418 de contracte de muncă suspendate. Pierderile sunt în ramurile afectate de restricţii, cum este HoReCa.

- Aveţi date cu privire la pensiunile sau restaurantele care s-au închis?

- Noi nu deţinem astfel de date. În schimb, la unităţile de cazare din Felix şi Băile 1 Mai am înţeles că se pune problema unor reduceri de norme, ceea ce nu e rău. Nu se justifică să rămână toţi angajaţii cu normă întreagă, pentru că nu au ce să lucreze, dar angajatorii nu îi concediază. Cei care fac asta merită apreciaţi.

- În primăvară şi la începutul verii, multe companii au făcut şi concedieri colective. Au reuşit bihorenii să îşi găsească joburi în alte părţi?

- În total, în intervalul martie - octombrie, 35 de firme din Bihor au anunţat concedieri colective, pentru un total de 2.663 de angajaţi. Datele deja prezentate arată că cel puţin o parte dintre ei şi-au găsit alte locuri de muncă.

Patronii bihoreni respectă regulile

- ITM Bihor verifică dacă localurile respectă normele impuse de autorităţi, cum ar fi distanţa minimă de 2 metri între mese. Totuşi, la un control recent la care au participat şi jurnaliştii, un subordonat al dvs. nu a amendat o asemenea încălcare flagrantă a legii. Au rost aceste controale nocturne?

- Până la urmă, acel local a fost amendat cu 2.000 lei. La aceste controale, coordonate de Prefectură şi Poliţie, cu echipe mixte, noi nu verificăm doar distanţarea meselor, ci şi instruirea SSM (n.r. securitate şi sănătate în muncă), dotările pentru personal ş.a. Dacă am face pe loc toate aceste verificări, echipa ar sta mult acolo. De aceea facem poze, administratorul vine cu actele la sediu şi atunci controlăm tot. Este mai eficient aşa.

- Patronii bihoreni asigură angajaţilor măşti, dezinfectanţi pentru protecţia împotriva Covid-19?

- Obligaţia este stipulată în Legea 55/2020, care prevede şi sancţiuni. N-am avut nicio sesizare, iar în controalele noastre nu am depistat probleme flagrante.

- Verifică ITM Bihor şi condiţiile de transport al angajaţilor din judeţ? Degeaba le asigură patronii distanţare la muncă dacă îi înghesuie în autobuze...

- În general, facem verificări la respectarea decalării orei de începere şi terminare a programului de lucru, aspecte care influenţează şi transportul. Într-o întreprindere, dacă 200 de angajaţi intră la muncă la ora 8, într-un sfert de oră riscul de îmbolnăvire este foarte mare. Firmele au înţeles şi respectă această recomandare. Trebuie să dovedească responsabilitate şi angajaţii, să poarte masca primită, să-şi dezinfecteze mâinile şi să păstreze distanţa fizică.

Nu au fost mari focare

- Cum reacţionează angajatorii bihoreni la depistarea cazurilor de Covid-19? Au fost firme care şi-au suspendat complet activitatea, din acest motiv?

- Doar Direcţia de Sănătate Publică poate da un răspuns pertinent. Nu au fost cazuri flagrante, de firme mari închise din cauza unor focare.

- Una dintre recomandările autorităţilor este ca angajaţii, în măsura posibilităţilor, să lucreze de acasă. Se respectă acest sfat în firmele din Bihor?

- Da, acolo unde tipul de activitate permite. Este şi un avantaj pentru angajator, nu mai cheltuie pentru transport, lumină, încălzire, aer condiţionat...

- Ce înseamnă, de fapt, telemunca? Cât de des trebuie să vină angajatul la sediul firmei?

- Potrivit Legii 81 din 2018, telemunca este forma de organizare a muncii în care salariatul lucrează în alt loc decât sediul angajatorului, folosind tehnologia informaţiei. Condiţiile de telemuncă se stipulează în contract, unde angajatorul poate menţiona, de exemplu, că o zi pe săptămână angajatul vine la birou.

Munca la negru, în continuare o problemă

- Ce probleme au reclamat bihorenii în acest an la ITM?

- În general, sesizările vizează probleme precum neplata salariului sau a muncii suplimentare, care de regulă se remediază în scurt timp.

-  Munca la negru mai este un fenomen?

- Încă întâlnim cazuri. Anul acesta am găsit şi unităţi unde s-au suspendat contractele de muncă, s-au încasat banii de la stat pentru şomajul tehnic, dar de fapt oamenii lucrau. Este nu doar muncă la negru, sancţionată ca atare, ci şi o atitudine meschină.

- În ce domenii găsiţi angajaţi "la negru"?

- În multe domenii, de la alimentaţie publică la construcţii sau transporturi. În general, se practică în munca necalificată, dar am întâlnit şi ingineri în această situaţie. Recent, am găsit un şofer de TIR, pe camion, fără contract de muncă. Mă întreb ce curaj are acel angajator, să dea vehiculul pe mâna unui şofer, fără contract! Amenda pentru munca fără forme legale este de 20.000 lei, anume gândită să descurajeze.

- Cum credeţi că a schimbat pandemia piaţa muncii?

- O imagine clară vom avea la primăvară, însă suntem în perioada de repoziţionare. Schimbări clare sunt munca de la distanţă şi orientarea spre comunicarea digitală, cu semnătură electronică, documente transmise prin e-mail...

Pandemia dictează viitorul

- Ce merge bine în economia locală?

- În Oradea avem avantajul parcurilor industriale, unde sunt aproape 10.000 de angajaţi. Cu soţii, copii, vorbim de circa 25.000 de oameni care au o pâine pe masă, pentru că există posibilitatea muncii. Construcţiile au mers foarte bine, au un trend crescător, menţinut şi în pandemie. Industria uşoară a şchiopătat un pic, dar asta doar pentru că a depins de comenzile din străinătate.

- Ce previzionaţi pentru piaţa muncii din Bihor în anul 2021?

- Depinde de evoluţia pandemiei. Factorii de decizie de la nivel guvernamental trebuie să găsească un echilibru între sănătate şi economie. Dacă nu îl găsesc, nu va fi bine pe nicio latură. De asemenea, depindem de pieţele de afară. În funcţie de cum se va aşeza Europa, se va repoziţiona şi economia din România.

- Le recomandaţi bihorenilor să facă acum o schimbare în carieră? Sau angajatorilor să dezvolte noi afaceri?

- Nu îmi pot permite să fac recomandări. Fiecare decide după modul în care simte şi gândeşte.

- Înţeleg, însă, că nu trebuie să fim foarte pesimişti...

- Aşa este. La cald, au fost multe scenarii apocaliptice şi nu este de condamnat. Dar între timp s-au mai aşezat lucrurile.

Salarii mai mici, şomeri mai puţini

- Una dintre temele intens dezbătute sunt salariile mici din Bihor. Cine e de vină pentru nivelul acestora şi care sunt previziunile dvs. pentru viitor?

- Avem salarii mai mici decât în Cluj, Timişoara, Bucureşti, e adevărat, dar avem o stabilitate a numărului locurilor de muncă, care ne conferă un oarecare confort. Sigur, fiecare am vrea să câştigăm dublu, dar uitaţi-vă că avem o rată mică de şomaj. Decât să avem salarii cu 5 procente mai mari şi 7% rata constantă de şomaj, eu cred că e mai bine aşa. Angajatorul care doreşte calitate va plăti mai mult, mai devreme sau mai târziu.

- Autorităţile pot interveni în vreun fel în problema salariilor?

- Personal, cred că în locul unui salariu minim o variantă ar fi impozitarea pe sumă fixă. Să luăm un exemplu: dintr-un salariu de 1.000 euro plătit de un angajator, 47% ajunge la stat. Dacă legiuitorul ar fi spus că pentru fiecare angajat compania plăteşte o sumă fixă, de exemplu 200 euro, toată lumea ar fi mai câştigată: angajatorul ar mări salariul, statul şi-ar lua şi el banii, iar angajatul ar merge cu mai mulţi bani acasă, care se întorc apoi tot în consum. Ar putea fi o soluţie...