Şeful Oficiului de Studii Pedologice şi Agrochimice: "Pământul nu trebuie tratat după ureche"

Inginer agronom la Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice Bihor din anul 1976, când a absolvit facultatea de profil la Timişoara, Teodor Jurcuţ este de 16 ani şeful instituţiei care studiază în amănunt solurile judeţului.

Cunoscător temeinic al pământului din această parte a ţării, inginerul spune că singura cale spre o agricultură sănătoasă şi eficientă e studierea în detaliu a conţinutului solului, astfel încât îngrăşămintele aplicate să-i completeze carenţele. Altfel spus, îngrăşămintele sunt necesare, dar numai dacă sunt corect alese.

Instituţie cu vechime

- Ce este OSPA şi cum funcţionează această instituţie?

- În 1970 s-au înfiinţat la Direcţiile Agricole de atunci laboratoare de agrochimie, care patru ani mai târziu şi-au schimbat denumirea în Oficii de Studii Pedologice şi Agrochimice. Scopul lor a fost şi a rămas elaborarea studiilor pedologice, agrochimice, pedohidrologice şi geotehnice, stabilirea calităţii solurilor, realizarea de planuri de chimizare, urmărirea aplicării îngrăşămintelor şi a efectelor lor, dar şi prevenirea degradării solurilor. OSPA funcţionează ca instituţie publică cu personalitate juridică în subordinea Direcţiei pentru Agricultură şi se finanţează din resurse proprii.

- Câţi angajaţi are OSPA şi în ce constă activitatea lor zilnică?

- Suntem 14 angajaţi, iar activitatea noastră presupune recoltarea probelor de sol pentru elaborarea studiilor solicitate de proprietarii de terenuri. Probele ajung în laboratoarele noastre, iar apoi se interpretează rezultatele şi se fac recomandări.

- De ce sunt necesare studiile pedologice şi agrochimice?

- În primul rând, ne oferă informaţii privind calitatea solurilor şi despre factorii care au efecte negative asupra solurilor: eroziune, poluare, înmlăştinire, sărăturare. În baza acestor informaţii stabilim clasa de calitate a solului şi măsurile care trebuie aplicate pentru menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii lui.

Soluri de toate felurile

- Ce fel de soluri avem în Bihor şi Oradea?

- Pământurile Bihorului sunt diversificate: avem soluri de calitate bună, dar şi din ultimele clase de calitate. În total, doar 3,8% din solurile judeţului sunt în clasa I de calitate, 19% în a II-a, 31% în clasa a III-a. În clasa a IV-a avem 36% din terenuri, iar în ultima clasă 10,5 %. Clasa de calitate ne arată bonitatea terenurilor, adică ce condiţii de creştere a plantelor oferă. Dacă e într-o clasă superioară, atunci şi capacitatea de producţie a solului e mai mare. Însă şi pe terenurile de clasă superioară, potenţialul solului depinde de tehnologia aplicată de fermier. Altfel spus, e important să ştie ce fel de sol deţine şi de ce anume are nevoie pământul pentru cultura pe care o doreşte el. Terenurile de clasa I se găsesc în zona Tarcea, Valea lui Mihai, Diosig, Săcueni, Ciumeghiu, Cefa. La Oradea, în zona de deal avem terenuri de clasa a IV-a, iar în partea de câmpie terenuri de clasa a II-a şi a III-a.

- Cum ajunge un sol să fie degradat?

- Factori de degradare sunt alunecările de teren, înmlăştinirea, sărăturarea, adică un conţinut excesiv de săruri, dar şi poluarea cauzată de folosirea în exces a îngrăşămintelor. Ca să prevenim degradarea, trebuie să cunoaştem foarte bine solurile şi să le dăm ceea ce au nevoie. E ca la om: dacă eşti bolnav, trebuie să iei medicamentul potrivit, nu un tratament la întâmplare.

Soluţii sunt

- Cât de degradat e pământul în Bihor?

- Din suprafaţa cartată a solurilor, care este de aproximativ 70% din întinderea judeţului, 23% din terenuri sunt afectate de alunecări, iar 30% sunt inundabile. În proporţie de 38% avem terenuri poluate de sărăturare. Terenuri acide avem pe 42% din suprafaţă, iar îngrijorător e că avem terenuri slab aprovizionate cu fosfor pe 48% din suprafaţa cartată a judeţului. De asemenea, 56% din sol e slab aprovizionat cu humus. S-a ajuns aici din cauza utilizării unor îngrăşăminte chimice la întâmplare, reducerii aplicării îngrăşămintelor organice şi neasigurării unei rotaţii a culturilor, în care să fie inclusă şi o plantă amelioratoare. Un motiv e şi suspendarea subvenţiilor primite de fermieri pentru ameliorarea solurilor.

- Ce e de făcut cu terenurile neproductive?

- Pe terenurile slab productive se impune folosirea tehnologiilor de ameliorare a solurilor. O altă soluţie e împădurirea lor cu arbuşti mai puţin pretenţioşi, dar care pot asigura o producţie însemnată, cum sunt de pildă afinii. Pentru orice teren există o soluţie, dar trebuie să-i ştii starea de sănătate înainte să-i scrii reţeta.

- Ce sfaturi le puteţi da grădinarilor orădeni?

- Să folosească terenul numai pe baza informaţiilor privind conţinutul de nutrienţi chimici. Să nu pună îngrăşământ după ureche, pentru că nu e sănătos pentru nimeni.