Două organizații ecologiste trag un semnal de alarmă, arătând că exploatările de gaze de șist din estul Ungariei, recent începute de Guvernul de la Budapesta, fără consultare publică și studii de impact asupra mediului, amenință sursele de apă și sănătatea populației din România. Concret, spun ecologiștii, trei sonde sunt apropiate de zona Salonta.
Proiectul Corvinus
Potrivit unui comunicat transmis miercuri de organizațiile Friends of the Earth Ungaria (Prietenii Pământului Ungaria - MTVSZ) și CEE Bankwatch Network, exploatările de gaze de șist din regiunea Békés, cunoscute drept proiectul Corvinus, au fost gândite din vara anului trecut, ca o reacție la criza energetică declanșată de războiul dintre Rusia și Ucraina.
„În vara anului 2022, guvernul ungar a lansat Planul Național de Acțiuni pentru Urgența Energetică drept reacție la criza energetică, care nu include nicio măsură de economisire a energiei sau de tranziție la energia regenerabilă, ci intenționează să crească producția internă de gaze într-un mod forțat”, a explicat Alexa Botár, directorul programului Climă și Energie al MTVSZ, potrivit comunicatului.
Planul prevede însă extracția gazelor de șist în estul Ungariei, prin fracturare hidraulică, o metodă pe care ecologiști din toată lumea o contestă, pe motiv că este nocivă mediului înconjurător. În ianuarie anul acesta, extracția gazelor a început, iar în prezent se lucrează la al doilea foraj.
Proiectul afectează direct 10 localități din Ungaria, iar trei dintre cele 10 sonde planificate sunt apropiate de municipiul Salonta și comunele Ciumeghiu și Mădăras.
Riscuri pentru resursele de apă
MTVSZ și Bankwatch susțin că riscurile sunt acum atât în Ungaria, cât la granița de vest a României, pentru că exploatările de gaze de șist „pot avea un impact negativ și amenință sursele de apă și sănătatea populației din Marea Câmpie Ungară și Câmpia de Vest din România”.
Problema pe care o ridică ecologiștii este că fracturarea hidraulică este intens consumatoare de apă. Tehnologia necesită o cantitate uriașă de apă, până la 15 milioane de litri pentru o sondă, pe care o injectează în subsol în amestec cu mai multe substanțe chimice, cu riscul de a contamina și resursele subterane de apă. Prin consumarea resurselor de apă din regiunea deja aridizată, proiectul Corvinus poate contribui la prăbușirea ecosistemului transfrontalier din zonă, care se bazează pe apă, arată ecologiștii.
„Extracția gazelor de șist din regiunea Békés, la 3,5-4,5 km sub pământ, este o opțiune pe termen scurt periculoasă: rezervele de gaze de șist se vor epuiza în câțiva ani, astfel încât nu vor putea oferi securitate energetică pe termen lung, iar tehnologia de fracturare hidraulică este intens consumatoare de apă și are o serie de efecte negative asupra mediului. Criza energetică nu poate fi rezolvată prin creșterea dependenței de combustibili fosili, ci prin accelerarea economiei de energie și prin tranziția rapidă către energiile regenerabile”, a declarat Mátyás Molnár, ofițer al programului Energie, MTVSZ.
O analiză făcută în iulie 2022 de MTVSZ arată că „extracția gazelor de șist (prin fracturare hidraulică) din regiunea Békés ar provoca poluarea mediului, ar crește deficitul de apă și ar pune în pericol mijloacele de trai ale fermierilor locali”.
Fără consultare publică
Ecologiștii mai arată și că proiectul n-a fost supus dezbaterii publice și nici studiu asupra mediului nu s-a făcut, așa că cetățenii au foarte puține informații despre investiție.
„Proiectul este considerat de importanță națională și a fost aprobat rapid, fără consultarea publicului afectat și analiza impactului asupra mediului. Studiul organizațiilor de protecție a mediului analizează statutul și impactul potențial de mediu, economic și social al proiectului și recomandă oprirea acestuia și evaluarea corectă a impactului asupra zonelor locuite din Ungaria și România”, se arată în comunicat.
ONG-urile recomandă oprirea proiectului Corvinus și a altor inițiative de extragere a gazelor de șist.
„Guvernul maghiar ar trebui să efectueze o evaluare adecvată a impactului de mediu și social pentru toate proiectele noi de gaze, cu implicarea corespunzătoare a părților interesate și a publicului. În cazul în care proiectul poate avea un impact transfrontalier, țara în cauză trebuie informată în prealabil, astfel încât evaluarea impactului transfrontalier asupra mediului să poată fi efectuată”, au mai transmis organizațiile.
Totodată, în opinia lor, proiectele bazate pe combustibili fosili nu ar trebui să fie considerate investiții prioritare și nu ar trebui să fie scutite de aplicarea legislației internaționale și a UE privind protecția mediului, precum procedurile necesare de evaluare a impactului.
Exploatarea gazelor de șist a fost un subiect controversat și în Bihor, în 2013, când autoritățile au demarat studii de prospectare geologică.
Mai multe asociații au atras atenția atunci că se dorește exploatarea gazelor de șist, prin fracturare hidraulică, ceea ce a născut temeri în rândul populației. Până la urmă, exploatările au vizat doar resursele petroliere convenționale.