Iniţiatorii pornesc în demersul lor de la constatarea că „reforma continuă" din sănătate din ultimele două decenii nu şi-a atins încă obiectivul primordial: „finanţarea adecvată a sistemului medical şi capacitarea sa pentru a oferi servicii de calitate, în condiţii optime".
Senatorii USL subliniază că, spre deosebire de România, alte state europene comparabile alocă mult mai multe resurse sănătăţii (Ungaria 7,6% din PIB, Cehia 7,2%, Polonia 6,5%, Slovacia 8,4), inclusiv în ultimii ani, marcaţi de criza financiară generalizată.
"Orice discuție privind sistemul de sănătate din România trebuie începută de la un mare și dureros adevăr: serviciile publice suferă de o lipsă cronică a investițiilor. De aici decurg toate neajunsurile în cascadă: oamenii care lucrează în sistem nu sunt plătiți corespunzător rolului și importanței lor sociale, infrastructura medicală e deficitară, iar tinerii absolvenți găsesc greu motive pentru a rămâne în țară. Subfinanțarea cronică a sistemului trebuie să înceteze. Obiectivul nostru este ca niciunui pacient care și-a plătit conștiincios asigurarea de sănătate și care are o problemă să nu i se mai spună vreodată că nu poate fi tratat din cauza fondurilor insuficiente", arată senatorul PSD, Florian Bodog.
În consecinţă, cei doi parlamentari propun modificarea şi completarea articolului 256 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţi, astfel: "Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate nu poate să fie mai mic de 6% din produsul intern brut", instituindu-se obligaţia statului să garanteze, prin subvenţii suficiente, faptul că resursele nu scad sub acest procent.
Potrivit celor doi senatori de Bihor, iniţiativa se bucură „de un sprijin larg" în rândul celor două grupuri parlamentare (PNL și PSD), ceea ce îi face optimiști cu privire la șansele de adoptare.