Cu producții de porumb, în unele zone ale Bihorului, ajunse la numai 350 de kilograme pe hectar și cu pierderi care ajung până la 100%, fermierii avertizează că este în joc nu doar recolta din acest an, dar sunt în pericol ferme, locuri de muncă și viitoarea campanie agricolă. În acest context dificil, senatorul PSD Bihor Aurel Mohan a adresat Ministerului Agriculturii o interpelare prin care cere măsuri urgente și aplicate din partea guvernanților.
Într-un an agricol normal, un hectar cultivat cu porumb poate produce în Bihor aproximativ 6000 kilograme. În unele dintre exploatațiile lovite de seceta din această vară s-au recoltat doar 350 de kilograme, adică mai puțin de 6% din producția obișnuită.
Diferența nu este o simplă cifră într-un raport despre starea agriculturii bihoreni. Înseamnă semințe, motorină, tratamente, salarii și rate plătite pentru o cultură care nu a mai ajuns la maturitate. Înseamnă luni de muncă fără venit. Iar pentru agricultorii care au arenda stabilită în produse, situația a ajuns la un paradox greu de imaginat: sunt nevoiți să cumpere porumb pentru a-și plăti obligațiile, după ce propriile culturi s-au uscat pe câmp.
Pornind de la această realitate, senatorul PSD Bihor Aurel Mohan a adresat ministrului interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tánczos Barna, o interpelare înregistrată în Senat cu nr. 1547a din 23 septembrie 2026. Documentul nu cere doar o declarație de susținere pentru fermieri, ci răspunsuri urgente și punctuale privind pagubele, despăgubirile, creditele, plățile APIA, fermele zootehnice, irigațiile și finanțarea viitoarei campanii agricole.
40.000 de hectare, față de 70.000 anul trecut
Fermierii bihoreni au intrat în anul 2026 deja slăbiți de seceta din anii anteriori. Suprafața cultivată cu porumb a scăzut de la aproximativ 70.000 de hectare în 2025 la circa 40.000 de hectare în acest an. O reducere de aproape 43%.
Alegerea de a cultiva mai puțin porumb nu i-a protejat însă de pierderi. Pentru suprafețele afectate, gradul de calamitare raportat se situează între 70% și 100%. În unele locuri, porumbul nu a mai putut fi recoltat deloc. În altele, producția a coborât la 350 kg/ha, față de reperul de aproximativ 6.000 kg/ha într-un an normal.
Pierderile estimate la porumb ajung la circa 4.000 de lei pentru fiecare hectar cultivat. Sunt bani cheltuiți cu însămânțarea, pregătirea terenului, tratamentele, motorina și plata personalul. La grâu, unde seceta s-a suprapus peste alte fenomene nefavorabile, fermierii au raportat diminuări ale producției cu 40-50% și pierderi de aproximativ 3.500 de lei pe hectar.
Paguba nu se oprește odată cu recoltatul
O cultură compromisă nu înseamnă doar că fermierul nu mai are ce vinde. Cheltuielile rămân. Ratele pentru utilaje ajung la scadență, leasingurile trebuie achitate, furnizorii așteaptă plata, iar lucrările pentru următoarea campanie nu pot fi amânate până când situația financiară se îndreaptă.
Agricultura funcționează după calendarul naturii, nu după calendarul aprobărilor administrative, astfel că terenurile trebuie pregătite în toamna anului 2026, iar culturile de primăvară trebuie înființate în 2027. Dacă fermierul nu mai are capital pentru sămânță, motorină și lucrări, pierderea din acest an se mută automat în anul următor.
Presiunea a ajuns și în fermele zootehnice. O parte dintre agricultori au recoltat anticipat porumbul pentru însilozare, încercând să salveze măcar baza furajeră. Alții avertizează că, după epuizarea furajelor disponibile, vor fi nevoiți să cumpere hrană pentru animale sau să își reducă efectivele. Vânzarea forțată a animalelor de reproducție poate produce o pierdere care nu se recuperează într-un singur sezon.
„O despăgubire plătită după pierderea utilajelor sau lichidarea efectivelor de animale poate deveni tardivă pentru continuarea activității”, se arată în interpelarea senatorului bihorean.
Sprijinul pentru 2025 există. Întrebarea este când ajung banii
Pentru pierderile provocate de seceta pedologică din 2025, Guvernul a aprobat, în 18 septembrie 2026, o schemă de sprijin destinată culturilor de porumb și floarea-soarelui. Potrivit informării Direcției pentru Agricultură Bihor, ajutorul ajunge la cel mult 333 de lei pe hectar pentru suprafețele calamitate în proporție de 100% și scade în funcție de gradul de afectare.
Bugetul total al schemei este de 155,36 milioane de lei. Jumătate din sumă provine din Fondul European de Garantare Agricolă, iar cealaltă jumătate din bugetul Ministerului Agriculturii. Plățile urmează să fie procesate prin APIA, termenul-limită anunțat fiind 31 decembrie 2026.
Existența schemei nu închide însă discuția. Pentru fermier contează momentul în care banii intră efectiv în cont, cuantumul primit și raportul dintre ajutor și pierderea reală. Un sprijin de 333 de lei pe hectar trebuie privit în raport cu investiții pierdute de până la 4.000 de lei pe hectar la porumb.
În interpelare, Aurel Mohan cere și clarificarea informațiilor diferite apărute pe parcursul pregătirii măsurii: plafonul de cel mult 100 de lei pe hectar atribuit Ministerului Agriculturii în relatări de presă, solicitarea de 523 de lei pe hectar formulată de Alianța pentru Agricultură și Cooperare și cuantumul de până la 333 de lei aprobat în final. Ministerul trebuie să explice metodologia folosită, fundamentarea financiară și numărul fermierilor bihoreni eligibili.
Ce se întâmplă dacă intervenția întârzie?
O fermă poate fi viabilă economic și, totuși, să nu supraviețuiască unei crize de lichiditate. Seceta nu o lasă fără teren sau fără experiență. O lasă, pentru câteva luni decisive, fără banii necesari pentru a-și continua activitatea.
Dacă în această perioadă sunt executate utilajele, producția nu mai poate fi reluată nici după venirea despăgubirilor. Dacă animalele sunt vândute, refacerea efectivelor poate dura ani. Dacă terenurile nu mai sunt lucrate, pierderea depășește bilanțul unei societăți comerciale.
Dispar locuri de muncă. Scad veniturile unor familii. Furnizorii locali pierd clienți, iar comunele rurale pierd activitate economică. În timp, scade și producția agricolă internă, iar dependența de importuri crește.
„Agricultura nu înseamnă doar producție și economie. În spatele fiecărei ferme sunt oameni, familii, angajați și comunități locale”, a transmis Aurel Mohan odată cu prezentarea interpelării.
Pentru senatorul PSD, sprijinirea fermelor lovite de fenomene pe care nu le pot controla nu contrazice disciplina bugetară. Dimpotrivă, intervenția la timp poate costa mai puțin decât efectele economice și sociale ale dispariției unor exploatații funcționale.
Zece răspunsuri cerute Ministerului Agriculturii
Interpelarea trimisă Ministerului Agriculturii este structurată în zece puncte. Fiecare solicitare cere nu doar prezentarea unei intenții, ci și un termen, un buget și o instituție responsabilă.
1. Situația oficială a pagubelor din Bihor. Ministerul trebuie să comunice situația centralizată a suprafețelor și exploatațiilor afectate, defalcată pe localități, culturi și grade de calamitare. Senatorul cere să fie precizate numărul înștiințărilor depuse, numărul proceselor-verbale finalizate și termenul până la care constatările vor fi încheiate. Este solicitată și o procedură clară pentru cazurile în care culturile trebuie recoltate sau însilozate urgent, înainte ca echipele de evaluare să ajungă în teren.
2. Schema de despăgubire pentru seceta din 2026. Interpelarea solicită prezentarea culturilor eligibile, a metodei de calcul, a cuantumului propus pe hectar, a bugetului și a sursei de finanțare. Ministerul este întrebat când estimează aprobarea schemei și începerea plăților și dacă dosarele deja verificate pot fi achitate în etape, fără ca fermierii să aștepte finalizarea constatărilor la nivelul întregii țări.
3. Plata ajutoarelor pentru pagubele din 2025. Aurel Mohan cere numărul fermierilor bihoreni eligibili, calendarul efectiv al plăților și fundamentarea cuantumului acordat. Ministerul trebuie să explice diferențele dintre sumele vehiculate în spațiul public și solicitările organizațiilor reprezentative ale agricultorilor.
4. Protecție temporară împotriva executărilor. Una dintre cele mai importante solicitări privește un cadru legal pentru suspendarea temporară a executărilor silite și reeșalonarea obligațiilor fermierilor cu pierderi constatate oficial. Măsurile ar trebui să acopere creditele bancare și nebancare, contractele de leasing și datoriile față de furnizori. Interpelarea cere condiții de acces clare și un tratament previzibil al dobânzilor și penalităților.
5. Finanțarea următoarei campanii agricole. Ministerul Agriculturii este întrebat ce instrumente pregătește împreună cu Ministerul Finanțelor și instituțiile de garantare pentru lucrările din toamna anului 2026 și primăvara anului 2027. Printre soluțiile propuse se află creditele garantate de stat și perioadele de grație corelate cu viitoarea recoltă.
6. Plățile APIA și documentarea calamității. Senatorul solicită calendarul plăților restante și al avansurilor APIA pentru fermierii din Bihor. El cere și instrucțiuni unitare privind notificarea forței majore, documentarea culturilor recoltate anticipat și prevenirea situațiilor în care un agricultor își pierde eligibilitatea din cauza întârzierilor administrative.
7. Sprijin pentru fermele zootehnice. Interpelarea cere ajutor pentru achiziția și transportul furajelor destinate fermelor care și-au pierdut baza furajeră. Ministerul trebuie să precizeze beneficiarii, bugetul și termenul de aplicare, dar și măsurile prin care poate fi prevenită vânzarea forțată a animalelor și diminuarea efectivelor de reproducție.
8. Mobilizarea fondurilor europene. Ministerului i se cer informații despre demersurile făcute la Comisia Europeană pentru obținerea unui sprijin excepțional destinat regiunilor afectate de secetă. Întrebările privesc datele solicitărilor, instrumentele de finanțare avute în vedere, răspunsurile primite și resursele naționale care pot fi mobilizate până la finalizarea procedurilor europene.
9. Reducerea vulnerabilității Bihorului la secetă. Dincolo de despăgubirile pentru pierderile deja produse, interpelarea solicită investiții concrete în irigații și gestionarea apei. Ministerul trebuie să precizeze proiectele, suprafețele care vor putea fi deservite, sursele de apă, finanțările și termenele de realizare. Sunt cerute soluții accesibile inclusiv fermelor mici și mijlocii pentru conservarea apei în sol, adaptarea culturilor și asigurarea riscurilor climatice.
10. Un calendar public al intervențiilor. Ultimul punct cere separarea măsurilor care pot fi dispuse imediat de cele care necesită modificări legislative. Pentru fiecare intervenție, Guvernul trebuie să indice instituția responsabilă, sursa de finanțare, termenul de aplicare și data la care va raporta rezultatele. Măsurile care au nevoie de sprijin parlamentar trebuie transmise Parlamentului într-un termen precis.
Nu o promisiune generală, ci măsuri care pot fi verificate
Prin interpelarea sa, senatorul Aurel Mohan solicită un răspuns scris și cere ca acesta să fie însoțit de situația centralizată a pagubelor din Bihor și de fundamentarea financiară a măsurilor propuse. Pentru fiecare măsură, ministerul ar trebui să comunice stadiul implementării, bugetul și termenul de aplicare.
“Este o diferență importantă între a spune că agricultura reprezintă o prioritate și a transforma prioritatea într-un calendar verificabil. Fermierii bihoreni nu își pot plăti ratele cu declarațiile guvernanților și nu pot începe o nouă campanie cu promisiuni care nu au și termene de îndeplinire”, consideră senatorul PSD, arătând că gestiunea responsabilă a banilor publici nu exclude și un management eficient al timpului.
“Banii publici trebuie gestionați responsabil. La fel de responsabil trebuie gestionat și timpul. În agricultură, o măsură bună, dar aplicată după vânzarea utilajelor, după lichidarea animalelor sau după abandonarea terenului, poate să nu mai salveze nimic. Miza interpelării mele parlamentare este tocmai această fereastră scurtă de timp în care intervenția statului mai poate salva ceva și mai păstra fermele în activitate. Nu cer doar declarații de intenție, cer lucruri cât se poate de concrete: date, criterii, bugete și termene. Iar ce trebuie să facă Guvernul și Ministerul Agriculturii este să acționeze cât mai repede, astfel încât sprijinul pentru fermierii bihoreni să ajungă la aceștia în timp util pentru ca fermele lor să mai poată fi salvate”, a concluzionat Aurel Mohan.
(Publicitate politică, PSD Bihor)