Pornind de la realitățile pieței muncii din România, unde statisticile arată nepotriviri între nivelul studiilor și ocupație, un număr mare de tineri care nici nu sunt înscriși într-o formă de educație, nici nu lucrează (așa-numiții NEETs) ori dificultățile de angajare ale tinerilor, senatorul PNL de Bihor Adrian Hatos cere ca România să își îmbunătățească serviciile de consiliere și orientare profesională.
Într-un comunicat de presă transmis miercuri, parlamentarul enumeră exemple din alte țări, care publică periodic rapoarte cuprinzând descrieri ale oportunităților de pe piața muncii, incluzând perspective ale profesiilor și distribuția veniturilor aferente diverselor poziții ocupaționale. „Aceste rapoarte reprezintă instrumente foarte utile atât pentru tinerii care își planifică carierele, cât și pentru consilierii de carieră”, a precizat Hatos.
De exemplu, în SUA, Biroul de Statistică a Muncii publică „Occupational Outlook Handbook”, cu date privind cele mai bine plătite meserii ori proiecții de pe piața muncii, Guvernul britanic gestionează o pagină intitulată „National Careers Service”, unde doritorii pot afla informații actualizate constant despre diversele ocupații, iar servicii similare furnizează și guverne precum cele ale Germaniei, Franței, Noii Zeelande, Olandei, dar chiar și de cel al Indiei.
„O analiză, însă, a paginii ANOFM arată că astfel de informații sunt absente de pe pagina principalei agenții de ocupare din România, și de altfel din orice publicație a instituțiilor publice din România. Un tânăr aflat în momentul deciziei de carieră sau un consilier de carieră din România nu are acces la astfel de informații esențiale”, a transmis Adrian Hatos.
Politicianul, de profesie sociolog, arată că măsuri urgente în această direcție sunt necesare în România. „Realizarea unui „ghid de perspective ocupaționale” devine absolut necesară, pentru ca tinerii noștri, și nu numai, să poată lua decizii bine informate privind cariera. În acest moment, diversele ghiduri și materiale publicate de-a lungul timpului nu acoperă toată piața muncii din România, nu au fost actualizate și nu sunt comparabile, dar avem, însă, atât instituții cu atribuții în culegerea și analiza datelor statistice privind piața muncii (INS, Institutul Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale), cât și instituții specializate în servicii de ocupare (ANOFM, AJOFM-uri) sau de orientare și consiliere în carieră (CJRAE-uri) care pot contribui, în mod profesionist, la realizarea și diseminarea unui astfel de ghid pentru publicul larg, în general, și pentru tineri, în mod special”, a declarat senatorul.
El le-a interpelat pe ministrele de la Educație, Ligia Deca, și de la Muncă și Solidaritate Socială, Simona Bucura-Oprescu, cerându-le să se pronunțe cu privire la utilitatea realizării acestui ghid, dar și despre posibilitatea publicării periodice a acestuia.
Senatorul orădean este membru în Comisia pentru învăţământ, Comisia pentru ştiinţă, inovare şi tehnologie, Comisia pentru comunicaţii, tehnologia informaţiei şi inteligenţă artificială, respectiv în Comisia pentru tineret şi sport ale Senatului României. Până în prezent, a avut 90 de iniţiative legislative, din care 33 au fost promulgate.