Sergiu Bălţătescu, sociolog: "Tinerii de azi sunt mai lucizi şi mai pesimişti"

Ghinion, ne-am trezit din somn! Aşa s-a strigat în stradă, inclusiv la Oradea, după tragedia din clubul bucureştean Colectiv.

Majoritatea tineri, protestatarii spuneau că s-au săturat de corupţie, iar reacţia e mai mult decât binevenită pentru societate, spune sociologul Sergiu Bălţătescu, director de Departament la Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane a Universităţii orădene.

Specializat în cercetări asupra calităţii vieţii şi fericirii în România, specialistul a analizat ultimii 20 de ani şi a concluzionat că tinerii de azi, deşi mai pesimişti, sunt mai lucizi, iar pe măsură ce îmbătrânesc devin tot mai nefericiţi, principalul motiv fiind lipsa banilor. Românii sunt cu atât mai fericiţi cu cât au mai mulţi bani, a constatat sociologul, contrar vechii zicale că banii nu aduc fericirea...

- Focul de la Colectiv a declanşat un fenomen neaşteptat: zile la rând, românii au ieşit în stradă. Cum vă explicaţi mutarea obişnuitelor "revolte" de pe Facebook în plan real?

- Oamenii au deprins obiceiul să se manifeste în stradă, ceea ce este un semn că democraţia funcţionează. E a treia oară când situaţii politice sunt influenţate de proteste: prima dată s-a întâmplat acum trei ani, când s-a prăbuşit regimul Băsescu-Boc ca urmare a protestelor total neaşteptate în apărarea străinului providenţial Raed Arafat, a doua oară la alegerile prezidenţiale de anul trecut, când oamenii din ţară au răsturnat rezultatul după ce au văzut românii stând la cozi în străinătate, iar acum o traumă colectivă a declanşat schimbarea Guvernului. Noi toţi am văzut că indolenţa şi atitudinea de "lasă-mă să te las" a omorât oameni şi am reacţionat. Interesant e modul în care aceste proteste s-au întors împotriva Bisericii Ortodoxe, care pentru că n-a consonat imediat cu această emoţie, are o serioasă problemă de relaţii publice.

"Mesajul e clar: ne-am săturat de trepăduşi"

- Ce vor oamenii?

- Mesajul e clar: ne-am săturat de trepăduşi politici. Avem nevoie de un guvern format din specialişti, nu de combinatori din partide.

- Protestele din Oradea au avut în frunte un grup de liceeni. De ce primii care au ieşit în stradă au fost adolescenţii?

- Pentru că s-au identificat cu victimele din Colectiv. Tinerii, care nu s-au manifestat foarte mult în ultimii 25 de ani, acum se repoziţionează politic şi participativ şi, din nou spun, acesta e un semn bun pentru democraţie. Tineretul din România are o participare scăzută la viaţa publică şi asta este o mare hibă a societăţii româneşti.

- Ce mesaj transmite mobilizarea lor? Sunt adolescenţii de azi mai maturi decât îi credea societatea?

- Întotdeauna au fost mai maturi decât îi credeam. Faptul că nu am reuşit să-i cooptăm în viaţa publică e vina noastră, nu a lor. Dacă am reuşi să instituţionalizăm participarea tinerilor la viaţa civică, s-ar putea să nu-i mai vedem în stradă, dar îi vom vedea mai des la vot sau la consultări populare.

- Manifestaţiile ar fi avut un mai mare succes dacă protestatarii ar fi avut revendicări punctuale? Dacă la Oradea, de pildă, ar fi contestat concret politicieni locali, nu doar clasa politică în general?

- Nu neapărat. Decizia politică în România e foarte centralizată, drept urmare capul face, capul trage.

Cel mai bun reformator, DNA?

- Oamenii cer o altfel de Românie, fără corupţie. Până la urmă, de ce nu e România "o ţară ca afară"?

- România era o ţară coruptă şi înainte de venirea comunismului, regim care a răsturnat radical valorile şi a neutralizat elita coruptă de până atunci, dar şi pătura din rândul doi, care nu era coruptă şi care putea contribui enorm la dezvoltarea societăţii. În 1990 regulile au fost din nou date peste cap, s-a creat ceea ce sociologii numesc anomie, adică o stare de absenţă a regulilor. În acest haos au ieşit în faţă nulităţile, foarte multe vedete de carton. Mă şi mir că aceşti copii care ies azi în stradă sunt atât de participativi după ce au fost foarte dezorientaţi din punct de vedere social.

- Poate această mişcare de stradă să regenereze clasa politică?

- Mişcarea aceasta e un şoc, dar trebuie să înţelegem că acum vedem vârful aisbergului. Oamenii nu mai suportă de mult această pătură politică şi nu pot fi păcăliţi la nesfârşit că va fi bine dacă pleacă unii şi vin alţii. Sunt tot mai sceptici, scade continuu încrederea în instituţii şi, dacă liderii nu vor reacţiona, într-un final populaţia va răbufni şi nu va ierta pe nimeni. Eu mărturisesc că fac parte dintre optimişti şi cred că oamenii pot schimba lucrurile dacă îşi pun mintea la contribuţie. În plus, s-a demonstrat că nu se mai poate conduce fără acordul oamenilor.

- Care sunt resorturile prin care sistemul politic s-ar putea primeni astfel încât să fie mai apropiat de ceea ce îşi doreşte "strada"?

- A spus cineva: cel mai bun reformator este DNA. Ţara trebuie să se cureţe de marii corupţi.

- Cât de uşor pot fi manipulate masele care ies seara în stradă?

- Mulţimile gândesc emoţional şi pot fi uşor manipulate. Pe de altă parte, însă, contează foarte mult componenţa şi ideologia grupului. Ca să nu fii uşor manipulat, trebuie să ai o ideologie de neclintit.

"Oamenii nu ies în stradă din raţiune"

- Îi va potoli pe protestatari validarea unui nou Guvern? Se vor stinge manifestaţiile ca un foc de paie sau va rămâne vigilentă strada?

- Validarea unui nou Guvern e un pas minor şi efemer, schimbarea trebuie continuată la nivel local, şefii descentralizatelor sunt şi ei sprijiniţi politic. Oamenii vor rămâne vigilenţi, indiferent dacă acum au ieşit sau nu în stradă. Ne-am dat seama că i-am omorât pe oamenii aceştia pentru că nu am ştiut să impunem reguli.

- În ultimii ani, temele ecologiste au fost singurele care i-au mobilizat pe orădeni să iasă în stradă, protestând contra extragerii gazelor de şist ori a tăierii de copaci. De ce nu au protestat şi pentru şcoli şi spitale mai bune?

- Pentru că acestea sunt probleme pe care le tratăm raţional, nu emoţional, iar oamenii nu ies în stradă din raţiune, ci ca urmare a unui impuls emoţional. Când primarul vrea să-ţi radă copacii de pe o alee pe care tu iubeai să te plimbi, te mişcă altfel decât gândul la reforma din educaţie.

- Ce nevoi au tinerii generaţiei Colectiv? Cât de mult se deosebesc de cei ai Revoluţiei din 1989?

- Sunt foarte diferiţi ca stare de spirit, care acum e mult mai proastă. În urmă cu 26 de ani tinerii răsturnaseră un regim şi eram o naţie optimistă. Acum tinerii sunt angoasaţi, nu-şi găsesc locuri de muncă în ţară, se gândesc să plece. Tinerii de azi sunt mai lucizi şi mai pesimişti.

- Cum se deosebeşte un student de un coleg de generaţie care nu face o facultate? Schimbă această diferenţă comportamentul tinerilor?

- Nu avem astfel de studii, ca să pot să vă răspund concret. Cert este că unii tineri sunt dezamăgiţi că şcoala nu le dă automat locuri de muncă, dar nu acceptă că şcoala le dă un anumit grad de cultură care le va folosi, indiferent ce vor alege să facă.

Orădenii, sub lupă

- Cât de atenţi sunt sociologii orădeni la fenomenele sociale locale? Faceţi studii pe această temă?

- Eu sunt din anul 1999 în acest departament şi pot să vă spun că în fiecare an eu sau colegi de-ai mei am avut un contract, de multe ori benevol, ca să măsurăm diverse lucruri în Bihor: nevoi de transport, sărăcie, starea tinerilor care ies din instituţiile de ocrotire. Ori de câte ori ne-au solicitat instituţiile, noi am răspuns. Din păcate, nu avem date la dispoziţie. Gândiţi-vă că o singură instituţie, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă, raportează în plan local periodic şi constant date din activitatea sa, celelalte instituţii le comunică doar la nivel central, pentru statistici naţionale.

- Cum aţi caracteriza orădenii? Cum s-a schimbat cetăţeanul din Oradea în ultimele decenii?

- În Oradea există o diversitate etnică foarte mare şi e imposibil să spui "orădeanul este aşa...". Despre cât de mult s-au schimbat orădenii, vă vom dezvălui anul viitor, căci pregătim un studiu exact pe această temă.

Banii şi fericirea

- De multe ori neinformaţi cu privire la actualitate, orădenii dau impresia că nici nu-i interesează nimic din ceea ce nu-i afectează personal. Cum s-ar putea schimba această atitudine?

- Personal, cred că doar printr-o implicare a presei locale, care ar trebui să fie mai puţin senzaţionalistă şi să ofere cu regularitate informaţii care permit comunităţii să reflecteze asupra transformărilor pe care le suferă.

- Aţi coordonat mai multe cercetări pe tema fericirii, despre cât de fericiţi sunt copiii de azi, despre fericirea în postcomunismul românesc. Sunt fericiţi românii?

- În 1990 şi înainte, cei mai fericiţi erau oamenii de la ţară mai puţin educaţi şi mai vârstnici. Exact aceştia au devenit, după 10-15 ani, cei mai nefericiţi. În anii ’90, fericirea românilor a scăzut foarte mult. Astăzi, cei mai bogaţi sunt cei mai fericiţi. Dacă înainte de 1989, fericirea nu era influenţată de bani, acum avem o pătură fericită, cu un nivel foarte bun de trai, şi avem un strat de populaţie sărac, care este şi foarte nefericit din cauza asta. Deci, banii nu aduc fericirea, dar lipsa lor aduce nefericirea. O altă constatare e că fericirea noastră scade odată cu vârsta. Societatea şi viaţa ne fac nefericiţi.