Lucrări cu specific evreiesc, clasice sau tradiționale, vor putea fi audiate în programul de joi, de la ora 19, al concertului vocal-simfonic de la Sinagoga Neologă Sion, intitulat „Shalom Chaverim”, adică „Pace, prieteni!”, un cântec tradițional evreiesc de rămas bun, care este interpretat frecvent la evenimente de comemorare a victimelor Holocaustului.

În programul serii se regăsește și „Orchestră evreiască la balul primăriei”, de Mikhail Gnessin, lucrare care a devenit și muzica filmului Revizorul.

„Shalom Aleichem” este o piesă ce cuprinde mai multe cântece și dansuri klezmer, traversând diferite stări, de la emoție profundă la optimism, de la pasaje întunecate și urlete la hohote și stări contemplative.

„Eli Zion” este o lucrare pentru violoncel și pian, scrisă de Leo Zeitlin, care se bazează pe teme din folclorul evreiesc. „The Wonder Rabbis” este un cântec tradițional evreiesc, interpretat în aranjamentul compozitorului Eugen Petre Sandu.

„Rapsodie pe teme populare moldovenești” este o lucrare din creația compozitorului Mieczysław Weinberg.

Kees Vlak a dedicat statului modern Israel rapsodia „Israel Shalom”, cu elemente din folclor, și redă o atmosferă veselă de carnaval, ce se transformă în una de solitudine și izolare, o elegie ce imită meditația de la Zidul Plângerii din Ierusalim.

„Hine ma tov” este un imn tradițional evreiesc, care se cântă la sărbătorile de Șabat și se traduce prin „Iată ce bine și ce plăcut este ca frații să stea împreună!”.

„Hevenu shalom aleihem” înseamnă „V-am adus pace” și este un cântec din folclorul evreiesc, care a pornit de la salutul Shalom aleichem, are o origine hasidică, ce se baza pe teama și iubirea față de Dumnezeu.

În piesa „Ale Brider” (Toți frații) este ilustrată iubirea aproapelui și comunitatea unită prin dragoste și căldură.

O piesă din genul folk-rock este „Hallelujah”, scrisă de Leonard Cohen, cu aluzii la diferite versuri biblice, cu noțiuni de pace, armonie, învățare din greșelile istoriei.

„Tumbalalaika” este un cântec evreiesc-rusesc de dragoste, în care cântă un băiat, o fată și corul la diverse evenimente din comunitatea evreiască.

Un alt cântec tradițional al evreilor este „Abi Gezunt”, ceea ce înseamnă „În sănătatea ta”, o expresie sinceră de recunoștință pentru binecuvântarea sănătății și a stării de bine.

„Klezmer Carnival” compusă de Philip Sparke include trei tipuri de melodii: un cântec de nuntă, un dans evreiesc circular, un dans al unui păstor german.

Cântecul „Yosl, yosl” a fost scris de Nellie Casman și soțul acesteia, Samuel Steinberg, piesa câștigându-și faima în anul 1938, atunci când a fost cântată în engleză cu titlul „Joseph, Joseph”.

Piesa „Bei Mir Bistu Shein” se traduce prin „Pentru mine tu ești frumos” și reprezintă dialogul dintre doi îndrăgostiți, unul dintre cele mai cunoscute cântece evreiești din lumea teatrului.

Un cântec foarte cunoscut printre evreii care au locuit în România este „Rumania, Rumania”. A fost compus și înregistrat de Aaron Lebedeff în anul 1925. În versurile sale, compozitorul descrie viața frumoasă și mâncarea gustoasă din România: „Unde poți găsi un alt loc, o țară mai duce, mai frumoasă?”.

„Hava Nagila” este probabil cea mai cunoscută piesă evreiască din toate timpurile. Se cântă cu diferite ocazii, la nunți sau la sărbători.

Concertul este susținut de Orchestra Filarmonicii Oradea, dirijată de Lorenzo Moroni, prim-cornist al Filarmonicii, iar soliști vor fi Szabo Elisabeta – voce, Victor Sandu, la violoncel și clarinetistul Alexandru Bolganschi.

Evenimentul are loc anual în preajma Zilei Internaționale de Comemorare a Holocaustului, stabilită în 27 ianuarie la propunerea Statului Israel, pentru a marca eliberarea celor închiși în cel mai mare lagăr de exterminare Auschwitz-Birkenau de către armata sovietică, în anul 1945.

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!