După 14 ani de procese, Sindicatul Liber din Învăţământ Bihor a câştigat definitiv dreptul de proprietate asupra fostului pavilion de Neurologie de pe strada Louis Pasteur, dezafectat de cel puţin trei ani. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit, definitiv, că imobilul este în proprietatea sindicaliştilor din învăţământul preuniversitar, în defavoarea Primăriei Oradea.

Aflată în vecinătatea Spitalului de Neurologie şi Psihiatrie, clădirea a fost construită între anii 1924 şi 1927. "S-a construit din fondurile cadrelor didactice şi a funcţionat ca şi Casa Şcoalelor", a explicat, luni, pentru BIHOREANUL liderul SLÎ Bihor, Ioan Ţenţ. În 1940, clădirea a fost confiscată de regimul horthyst, iar după cel de-al doilea Război Mondial a trecut în proprietatea statului român. Apoi în imobil a funcţionat Secţia de Ortopedie, care s-a mutat ulterior la Spitalul Judeţean, iar în 1986 fosta secţie de Ortopedie a devenit Secţia Neurologie a Spitalului de Neurologie şi Psihiatrie Oradea.

"În anul 2000, printr-o Hotărâre a Consiliului Local, Primăria Oradea, în mod abuziv, a preluat proprietatea clădirii, aşa că am deschis proces", a precizat Ţenţ. În primă fază, SLÎ Bihor a dovedit că este urmaşul fostei Asociaţii a învăţătorilor, care a construit clădirea, iar apoi a cerut să devină proprietarul imobilului. După ce s-a judecat la instanţele orădene, procesul s-a rejudecat, la cererea magistraţilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar apoi a fost strămutat, la cererea Primăriei Oradea, la Curtea de Apel Târgu Mureş.

Judecătorii de aici au stabilit că imobilul este al SLÎ Bihor, dar şi că sindicaliştii datorează Primăriei 3,6 milioane de lei pentru investiţii pe care municipalitatea le-a făcut în clădire. Zilele trecute, magistraţii Înaltei Curţi au decis că menţin sentinţa de la Târgu Mureş, astfel că SLÎ Bihor a devenit proprietarul clădirii, dar trebuie şi să dea bani Primăriei.

Bani pe care Sindicatul nu îi are, însă. "Ar fi ideal dacă am găsi un investitor care să cumpere clădirea, iar noi să putem plăti Primăriei creanţele, ca să nu ne execute", a mai spus Ţenţ. Totuşi, deocamdată nu se întrezăreşte niciun cumpărător pentru imobilul abandonat de peste trei ani şi în care doar oamenii străzii îşi fac veacul.