Centrul pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă Bihor, din acest an administrator, nu custode, al Sitului Natura 2000 Defileul Crişului Repede - Pădurea Craiului, şi-a propus să transforme această zonă în prima destinaţie ecoturistică din Bihor. Această iniţiativă a fost demarată de mai bine de un an, însă acum se concretizează, în parte graţie unui proiect cu finanţare internaţională accesat de ONG.
Criterii stricte
Şeful CAPDD Bihor, Paul Iacobaş, a anunţat miercuri, într-o conferinţă de presă, lansarea proiectului "Pădurea Craiului, destinaţie de ecoturism", realizat în parteneriat cu Primăria Roşia şi cu agenţia de turism Ethical Travel Portal din Norvegia (specializată în turismul responsabil) şi finanţat cu aproape 140.000 de euro de Fondul ONG al guvernelor din Liechtenstein, Norvegia şi Islanda.
România este singura ţară europeană care a creat un sistem de destinaţii de ecoturism, printre acestea fiind inclusă şi aria bihoreană. CAPDD a demarat demersurile pentru autentificarea ariei Pădurea Craiului, întinsă pe aproape 40.000 de hectare, drept una ecoturistică de mai bine de un an, proceduri ce sunt încă în derulare, la finele acestei luni urmând ca o comisie a Ministerului Turismului să vină în Bihor pentru a verifica dacă arealul îndeplineşte condiţiile pentru a deveni destinaţie eco.
"Sunt aproximativ 100 de criterii, precum calitatea produsului turistic ori a factorilor de mediu, unde se verifică inclusiv sistemele de colectare a deşeurilor, epurarea apelor uzate", a explicat Iacobaş. Tocmai pentru a îndeplini parte din aceste criterii, CAPDD a accesat banii străinilor.
Cu banii altora
În cadrul proiectului, CAPDD va face un studiu vizavi de patrimoniul natural şi cultural al zonei, o pagină web (www.padureacraiului.info) şi un soi de ghid al zonei, destinat tuturor celor interesaţi de turismul în acest areal. Cu aceeaşi bani, va fi organizat şi festivalul "Zilele Pădurii Craiului", unde, garantează Iacobaş, kitsch-urile vor fi interzise, spre folosul produselor locale, autentice. Acest festival va fi "exportat", ca într-un soi de franciză, în toate primăriile din cele 18 de pe raza sitului care vor fi dispuse să-l organizeze cu aceleaşi condiţii de promovare a valorilor locale.
Întrucât CAPDD îşi propune să promoveze Pădurea Craiului drept o zonă atractivă pentru pasionaţii de mountain-bike, pe munte vor fi amenajate cinci trasee de cicloturism, care vor face legătura între principalele obiective turistice şi structuri de cazare. De asemenea, vor fi înfiinţate două centre, cel mai probabil unul la Roşia şi unul la Remetea, de unde orice turist va putea să închirieze, contra cost, o bicicletă. CAPDD va cumpăra şi un microbuz cu remorcă, astfel încât, la cerere, să poată transporta turiştii sau bicicletele pe teritoriul sitului. "Munţii aceştia sunt ideali pentru drumeţie şi parcurgerea lor cu bicicletele. Vrem să poziţionăm zona ca o destinaţie de excelenţă de cicloturism", a explicat Paul Iacobaş.
În cadrul proiectului vor mai fi realizate 2.000 de hărţi, o monografie a Peşterii Meziad şi se va continua dezvoltarea muzeului minier din subteranul Peşterii Farcu, realizarea de trasee de drumeţie ori de căţărare. Bineînţeles, vor fi editate şi felurite materiale de prezentare a arealului cu specific carstic, care are peste 2.000 de peşteri.
"Zona este locuită, dar există un fel de sălbăticie în care locuieşte omul şi pe care vrem să o protejăm ca atare. Ne interesează conservarea naturii, dar şi comunităţile", a precizat şi Andrei Acs, custode în cadrul CAPDD.
Muncă în trei
Până când acest proiect va fi finalizat, adică peste 20 de luni, CAPDD va trebui să primească deja, de la Ministerul Turismului, un răspuns la solicitarea de autentificare a zonei ca fiind una ecoturistică. "Noi sperăm că vom primi răspuns (n.r. de la Minister) da, dar cu condiţii", a mai spus Paul Iacobaş. Astfel, condiţiile vor fi îndeplinite şi prin acest proiect.
Asta nu va fi suficient, însă, zice responsabilul. Pentru ca zona să fie una ecoturistică cu adevărat, este nevoie de o serie de politici publice responsabile implementate de primării - precum sisteme eficiente şi responsabile de colectare a deşeurilor -, dar şi de un interes din partea proprietarilor de pensiuni din zonă. Ca să fie autentificaţi, aceştia vor trebui să dovedească inclusiv că folosesc în hrana turiştilor legume eco ori să le ofere turiştilor doar servicii în armonie cu natura. "Maxim 5 spaţii de cazare din sit ar putea fi, cu ceva efort, ecoturistice", a spus Paul Iacobaş.
Dacă nu vor găsi înţelegere în rândul primarilor şi al proprietarilor de pensiuni, responsabilii CAPDD sunt decişi să contureze drept destinaţie ecoturistică strict zona în care edilii şi micii antreprenori sunt deschişi la iniţitivă.