Printre cele mai furate obiecte din oraşe, bicicletele nu sunt în siguranţă nici în Oradea. Fie pentru că sunt legate cu lacăte uşor de spart, fie că hoţii sunt tot mai ingenioşi, aceste mijloace de transport nepoluante sunt deseori "despărţite" forţat de proprietarii lor.
Pentru combaterea furtului de biciclete şi, indirect, pentru a-i convinge pe orădeni să le folosească, orădeanul Tudor Beleuţă propune o soluţie inedită: un adăpost securizat. Folosit deja în Cluj-Napoca, modelul ar putea fi extins şi la Oradea. Dacă înţeleg şi autorităţile de aici că este necesar...
Inspirat din Vest
Cât a fost student al Universităţii Tehnice din Cluj Napoca, la specializarea Calculatoare, Tudor Beleuţă (foto) a profitat la maximum de oportunităţile de a învăţa "afară". "Am avut curiozitatea de a compara sistemul educaţional din România cu cel din Occident. Am fost student Erasmus în Irlanda şi Germania, iar la masterat în Franţa", explică Tudor, acum în vârstă de 29 de ani.
În toată Europa vestică a văzut cum mersul cu bicicleta era, încă de-atunci, o banalitate pentru localnici, iar energiile regenerabile un subiect de interes. La noi, atunci, bicicliştii erau mai degrabă temerari care ies în trafic, iar energia regenerabilă părea ceva inaccesibil. "Noi până anul trecut n-am avut nici legislaţie pentru prosumatori, aşa că mulţi au considerat energia fotovoltaică o pierdere de vreme", spune Tudor.
El a simţit, însă, că acest domeniu are viitor şi, pentru că este preocupat de orice aspect al sustenabilităţii, când s-a mutat iar la Oradea, în 2019, a înfiinţat un start-up în energie, Solistron, o firmă menită să proiecteze instalaţii fotovoltaice, dar şi să le furnizeze şi să le pună în funcţiune. Afacerea lui a început să aibă succes abia anul trecut, după scumpirile de pe piaţa energiei. "Am prevăzut că se va ajunge aici, de aceea în 2019 am făcut un curs de instalator electrician. Atunci mulţi s-au uitat la mine ca la felul 14, pentru că trei luni am lucrat gratis ca electrician, doar ca să obţin certificatul de calificare, dar ştiam că îmi va folosi", zice el.
Biţa, moft sau sărăcie
În paralel cu afacerea din energia regenerabilă, Tudor a dezvoltat şi alte soluţii software sau tehnice, pentru probleme care îl interesează, de regulă din domeniul sustenabilităţii. De pildă, alături de foşti colegi de facultate, a realizat un algoritm de sugerare a rutelor pentru biciclişti, un fel de GPS, dar care nu implică folosirea telefonului mobil, ci indică direcţia de deplasare prin vibraţii în ghidon.
"Mobilitatea urbană mă preocupă tot pentru că am văzut în străinătate că se gestionează complet diferit. Acolo, bicicliştii sunt încurajaţi şi susţinuţi, la noi mersul pe bicicletă este văzut ca un moft sau ca o soluţie pentru săraci", spune Tudor.
Nici Oradea nu e prietenoasă cu bicicliştii: "Este un oraş excelent pentru biciclişti din punct de vedere structural, pentru că este un oraş de câmpie, nu deluros, şi relativ mic. Dar, din păcate, infrastructura lasă mult de dorit. Proiectele noi nu includ soluţii pentru biciclişti, adică piste serioase, nu doar trasate pe trotuare".
Premiat, dar respins
În 2021, a făcut prima propunere concretă pentru infrastructura ciclistă a Oradiei. Împreună cu trei prieteni, s-a înscris la un "hackathon", adică un eveniment în care echipe de IT-işti au propus soluţii pentru probleme din oraşele Braşov şi Oradea. Echipa lui Tudor a sugerat amenajarea unor parcări pentru biciclete, pentru ca acestea să fie protejate de intemperii, dar mai ales de hoţi. "Şi mie mi s-a furat, în trecut", zice orădeanul.
Aşa au ajuns să proiecteze Rastel.io, un adăpost metalic ce poate fi deschis doar printr-o aplicaţie instalată pe telefonul biciclistului. "În interiorul adăpostului este un rastel şi recomandăm utilizatorilor să-şi lege bicicleta, pentru mai multă siguranţă", spune Tudor.
Ideea lor a primit premiul I la "hackathonul" intitulat UrbanizeHub, iar tinerii au căutat să o şi implementeze în Oradea, oraşul care i-a inspirat. "Urma să punem adăpostul lângă centrul comercial Crişul, dar n-am primit acordul direcţiei de arhitectură din Primăria Oradea, pe motiv că ar fi inestetic, urât. M-a dezamăgit", mărturiseşte Tudor.
Garaj pentru biţe
Adăpostul realizat de Tudor şi partenerii lui, Sebastian Mihalache, Robert Kovacs şi Horea Toniuc, a fost acceptat în schimb în Cluj-Napoca. L-au montat în Liberty Technology Park, un parc tehnologic găzduit, culmea, de clădiri monumente istorice. "Ulterior am aflat că şi Barcelona, cel mai mare oraş Art Nouveau, are adăposturi metalice pentru biciclete, asemănătoare ca aspect, dar care se deschid cu cheie, nu printr-o aplicaţie, ca al nostru", spune orădeanul.
Mai mult, tot în Cluj, după ce au câştigat un proiect de bugetare participativă, IT-iştii au transformat un garaj auto într-un Rastel.io, demonstrând astfel că orice spaţiu poate fi convertit într-o parcare pentru biţe.
IT-iştii speră că produsul lor va ajunge, totuşi, şi în Oradea. "Avem discuţii cu Primăria şi cu Zona Metropolitană Oradea, sperăm că vom ajunge la o înţelegere". Totodată, tinerii şi-au înscris proiectul în hub-ul "Make IT in Oradea", prin care Primăria finanţează start-up-uri inovatoare, şi sunt încrezători că vor primi finanţare pentru proiectul lor.
Avantaje
Deocamdată, adăposturile Rastel.io din Cluj sunt utilizate gratuit, însă pe viitor vor avea un cost de parcare, fie sub forma unei plăţi pe utilizare, fie ca abonament lunar. Totodată, antreprenorii încearcă să atragă parteneri care să le ofere recompense bicicliştilor, pentru că folosesc un mijloc de transport nepoluant, cum ar fi reduceri la cafenele, restaurante ori alte produse.
"Ne dorim să nu fim doar o aplicaţie de parcare, ci o platformă care să susţină comunitatea din rândul bicicliştilor şi să promoveze mobilitatea sustenabilă", explică Tudor. Cu cât mai mulţi orădeni vor merge pe două roţi, cu atât oraşul va fi mai aerisit, mai puţin poluat şi mai... vestic.