Odată ce "Sistemul de management integrat al deşeurilor în judeţul Bihor" (SMID) va fi implementat în tot judeţul Bihor, moment care este foarte aproape, toţi bihorenii vor arunca separat deşeurile reziduale de cele care pot fi reciclate sau valorificate în vreun fel. Nici un singur deşeu care poate fi refolosit nu se va pierde!

Pe lângă colectarea separată a deşeurilor care pot fi reciclate prin proceduri tehnologice specifice, cum sunt PET-urile, pungile de plastic, ambalajele din metal sau sticlă, SMID prevede colectarea separată şi a deşeurilor biodegradabile, adică acele resturi care, prin natura lor, se descompun.

În această categorie intră resturile de fructe şi de legume proaspete sau gătite, resturi de pâine şi cereale, zaţ de cafea şi resturi de ceai, haine vechi din fibre naturale (lână, bumbac, mătase) mărunţite, coji de ouă şi de nucă, cenuşă de la sobe (dacă se arde numai lemn), rumeguş, fân şi paie, resturi vegetale din curte sau grădină (frunze, crengi, flori uscate), plante de casă, resturi de carne şi peşte, gătite sau proaspete, resturi de produse lactate, ouă, lemn mărunţit, ziare, hârtii sau cartoane umede şi murdare, şerveţele şi batiste de unică folosinţă.

Colectate separat, biodeşeurile servesc ca materie primă pentru realizarea compostului, un îngrăşământ natural obţinut prin fermentarea resturilor biodegradabile.

Ce este compostul?

Obţinerea compostului din resturile biodegradabile este un proces copiat de om din natură. La o simplă plimbare prin pădure, putem observa că, sub stratul de frunze şi crengi căzute, are loc un proces de descompunere, la finalul căruia se obţine un strat de humus, care asigură în continuare hrana plantelor.

Compostarea nu este altceva decât o formă naturală de reciclare, un proces în care, prin fermentare, biodeşeurile se descompun şi devin un fertilizator organic. Adică un îngrăşământ făcut acasă!

Procesul de compostare nu este complicat, presupunând doar puţină deprindere şi hărnicie. Dacă vreţi să obţineţi propriul îngrăşământ vegetal, trebuie să puneţi biodeşeurile într-un recipient dedicat compostării, care nu are fund, dar are un capac. Poate fi un coş, o ladă de lemn sau un butoi, care trebuie aşezat direct pe sol. Recipientul trebuie să aibă, în partea inferioară, o uşiţă sau o fantă, prin care ulterior să puteţi scoate compostul.

Biodeşeurile trebuie aruncate în acest recipient, de preferinţă în straturi alternative, şi trebuie bine udate. Apoi, grămada de deşeuri trebuie lăsată să fermenteze, urmând să amestecaţi deşeurile o dată pe lună. În câteva luni, mormanul de deşeuri se va transforma în compost, care apoi poate fi folosit pentru fertilizarea grădinilor ori a plantelor din ghivece.

De fiecare dată când veţi avea noi resturi vegetale sau biodegrabile, le veţi putea arunca peste grămada deja formată, dar este important să folosiţi întâi compostul din partea inferioară a recipientului, care a fermentat suficient. 

Soluţii pentru toţi bihorenii

"Sistemul de management integrat al deşeurilor în judeţul Bihor" înseamnă nu doar reguli unitare de colectare a deşeurilor, ci şi soluţii viabile pentru toţi cetăţenii. Tocmai de aceea, bihorenii care locuiesc în mediul rural sau la casele din mediul urban sunt încurajaţi să nu arunce pur şi simplu biodeşeurile, ci să le folosească în propriile grădini, scutindu-se de cheltuiala pentru substanţe fertilizante.

Pentru a-i ajuta pe bihoreni să composteze biodeşeurile, SMID a prevăzut şi achiziţia a 20.000 de compostoare individuale, adică recipiente pe care bihorenii să le folosească tocmai pentru resturile biodegradabile. Acestea vor fi distribuite gratuit locuitorilor din satele judeţului.

În schimb, în oraşele din Bihor, deşeurile biodegradabile vor fi colectate săptămânal de către operatorii de salubritate, din pubele de culoare maro sau saci biodegradabili, în cazul caselor din mediul urban. Biodeşeurile produse de bihorenii care locuiesc în oraşe nu se vor irosi, ci vor avea aceeaşi soartă a compostării, la staţia de compostare din Oradea.

Toţi bihorenii trebuie să înţeleagă necesitatea de a recicla sau valorifica o parte cât mai mare din gunoaiele pe care le generează ca o condiţie obligatorie pentru un judeţ mai curat şi mai responsabil faţă de mediul înconjurător. În timp ce deşeurile din ambalaje – PET-uri, folii de plastic, hârtii, cartoane, sticle, doze de aluminiu, cutii de lapte sau iaurt, pungi, etc. – trebuie colectate separat pentru a redeveni materii prime, în fabricile de reciclare, resturile vegetale şi biodegradabile vor fi aruncate distinct cu scopul de a-şi regăsi locul în natură.  Reguli simple, dar cu efecte bune pe termen lung!

Proiectul "Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Bihor" a fost iniţiat de Consiliul Judeţean Bihor şi este implementat de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Ecolect Group.

(Advertorial)