Duminică are loc solstițiul de iarnă, momentul care marchează cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte din an, precum și începutul iernii din punct de vedere astronomic. Fenomenul se produce la ora 17:03, ora României, arată ȘtirileProTV.ro și Digi24.ro.
Solstițiul de iarnă reprezintă ziua cu cel mai puțin timp de lumină naturală din an, deoarece Soarele ajunge în cea mai sudică poziție aparentă pe cer, deasupra Tropicului Capricornului, la aproximativ 23°27′ latitudine sudică. Conform Digi24.ro, la latitudinea României, astrul urcă la amiază la doar aproximativ 21° deasupra orizontului, ceea ce face ca durata zilei să fie minimă.
Pentru România, ziua de 21 decembrie are aproximativ 8 ore și 50 de minute de lumină, iar noaptea aproape 15 ore și 10 minute.
De la acest moment înainte, durata zilei începe să crească treptat, chiar dacă diferențele sunt greu de observat la început.
Începând cu 22 decembrie, se adaugă zilnic câteva zeci de secunde de lumină, iar până la finalul lunii ianuarie creșterea devine mai evidentă, ajungând la aproape o oră în plus față de solstițiu, potrivit ȘtirileProTV.ro. Zilele vor continua să se lungească până la solstițiul de vară, din 21 iunie 2026.
Dincolo de semnificația științifică, solstițiul de iarnă a avut din cele mai vechi timpuri o puternică încărcătură simbolică. În numeroase culturi antice acest moment era asociat cu renașterea luminii și începutul unui nou ciclu al naturii. În Mesopotamia antică, solstițiul era marcat printr-un festival de 12 zile dedicat zeului Marduk, iar în Europa există monumente megalitice, precum Stonehenge (Anglia) sau Newgrange (Irlanda), aliniate special pentru a surprinde lumina Soarelui în zilele solstițiului.
Și în tradiția românească, solstițiul de iarnă era considerat un moment de cumpănă între lumină și întuneric, fiind asociat cu ritualuri de purificare, aprinderea focurilor și pregătirea gospodăriei pentru noul ciclu al anului, conform Digi24.ro.