În toiul verii, mulţi bihoreni se gândesc numai la destinaţii de relaxare, dornici să uite de pandemie. În acelaşi timp, însă, câteva mii nici măcar nu-şi pun problema unei vacanţe, pentru că au o grijă şi mai mare: cea a locului de muncă.

Chiar dacă restricţiile impuse de coronavirus s-au relaxat, mediul economic din Bihor nu s-a destins. În ultimele cinci luni, aproape 4.000 de oameni au fost concediaţi şi mulţi alţii se tem că vor avea aceeaşi soartă. Specialiştii de pe piaţa forţei de muncă se tem că este doar începutul...

Statistici îngrijorătoare 

La 1 martie 2020, înainte ca România să intre în starea de urgenţă, în Bihor erau 191.723 angajaţi cu contracte individuale de muncă. Cinci luni mai târziu, 4.495 salariaţi s-au pierdut. "La data de 1 iulie aveam 187.228 contracte active, au dispărut peste 4.000 contracte de muncă. Este îngrijorător, pentru că în ultimii ani în Bihor media contractelor n-a coborât sub 190.000", spune Marius Rotar (foto), şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă. 

Din cei 4.495 bihoreni care nu mai sunt salariaţi, doar o mică parte, 896 la număr, sunt încă în şomaj tehnic, angajaţi ai unor restaurante, cinematografe ori locuri de joacă, domenii încă afectate de restricţiile provocate de Covid-19. Ei vor primi în continuare de la Guvern 75% din salariul de încadrare. Ceilalţi aproape 3.600 angajaţi dispăruţi sunt bihorenii care fie s-au prezentat deja, fie urmează să ajungă la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Bihor în căutarea unui nou job.

Cât într-un an 

Numai în luna iunie, AJOFM Bihor a luat în evidenţe 429 şomeri, aproape de trei ori mai mulţi decât în iunie 2019, la ora actuală numărul şomerilor din judeţ fiind mai mult decât dublu faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. "Anul trecut, în primele şase luni am avut 1.314 şomeri indemnizaţi, acum numărul a ajuns la 2.994. În tot anul trecut am avut doar 3.000 de şomeri", spune Békési Csaba (foto), directorul AJOFM Bihor. 

Cu tot cu şomerii neindemnizaţi, adică cei ieşiţi din plată sau asistaţii social, numărul bihorenilor din evidenţa Agenţiei urcă la 4.239. 

Mulţi angajaţi au rămas fără loc de muncă de îndată ce patronii nu au mai putut cere banii de şomaj tehnic. "Au fost multe situaţii în care, odată ce angajatorii nu s-au mai încadrat în criteriile pentru obţinerea subvenţiei, adică nu mai erau afectaţi de restricţii, au desfăcut contractul de muncă", spune Békési. Degeaba au primit undă verde să repornească activitatea, dacă n-au avut clienţi pentru care să lucreze...

Concedieri în masă

Majoritatea noilor şomeri au muncit în firme din industria uşoară, automotive şi în industria ospitalităţii. "Industria uşoară şi cea auto erau afectate dinainte de pandemie, iar noua situaţie mondială le-a amplificat problemele", spune şeful AJOFM Bihor. 

Fabricile de încălţăminte şi de confecţii prevesteau probleme încă de anul trecut, când a crescut salariul minim. De exemplu, grupul ARA România, cu sediul în Valea lui Mihai, anunţa din februarie că va închide fabrica din Şimleul Silvaniei şi o va restructura pe cea din Bihor. Între timp, spun sursele BIHOREANULUI, restructurarea a devenit disponibilizare, aproape 500 de angajaţi fiind anunţaţi acum că vor fi concediaţi. 

ARA Shoes e doar una din cele 21 de firme din Bihor care au anunţat în ultimele săptămâni concedieri colective, măsură care vizează în total 1.500 angajaţi din judeţ. "Ca să înţelegem amploarea fenomenului, în prima jumătate a anului trecut am avut 7 angajatori care au făcut concedieri colective, cu un total de 682 angajaţi", precizează Békési.

Concedieri în masă face şi SIF Hoteluri, care deţine DoubleTree by Hilton din Oradea. Redeschis după câteva luni de restricţii, hotelul nu are oaspeţi, aşa că dă afară zeci de angajaţi. Concedieri sunt şi în parcurile industriale din Oradea, unde majoritatea firmelor lucrează cu parteneri din străinătate, care nici ei nu o duc mai bine. 

Concedieri la limită

Dacă în trecut aveau grijă să nu-şi piardă angajaţii, acum, oricât de cinic ar părea, firmele renunţă uşor la ei tocmai ştiind că vor recruta cu uşurinţă alţii când vor avea nevoie. "Creşterea numărului de şomeri a schimbat raporturile de forţă pe piaţa muncii. După o perioadă lungă în care angajaţii au fost greu de găsit, acum angajatorii sunt iarăşi în postura în care dictează toate condiţiile", spune şeful AJOFM Bihor. 

Pentru angajaţi, concedierea colectivă este, totuşi, cea mai avantajoasă formă de disponibilizare, deoarece firmele sunt obligate să-i mai plătească încă două luni din momentul notificării disponibilizării. 

Tocmai această obligaţie îi face pe patronii zgârciţi să fenteze Codul Muncii. "Observăm firme care fac disponibilizări exact sub limita la care ar trebui să notifice o concediere colectivă, evident, cu scopul de a nu păstra angajaţii încă două luni. Alte firme renunţă la beneficii precum asigurarea transportului ori tichetele de masă, ca să îi determine pe angajaţi să plece de bună-voie", spune Békési. 

Blocaţi psihic

Singura veste bună pentru şomerii din Bihor este că oferta locurilor de muncă vacante s-a îmbogăţit în ultimele săptămâni. Joia trecută, AJOFM avea în evidenţă 930 de joburi disponibile, din care mai mult de jumătate pentru absolvenţi de studii medii sau şcoli profesionale, căutaţi de marile magazine, de fabrici din parcurile industriale ori de firmele de construcţii. În mod cert, însă, "inflaţia" forţei de muncă disponibile va provoca şi scăderi ale salariilor.  

Chiar dacă oferta de locuri de muncă s-a dezmorţit, specialiştii nu previzionează vremuri bune, mai ales că evoluţia pandemiei de Covid-19 este incertă. "Nu suntem sub nicio formă într-o perioadă de relansare. Starea psihică blochează foarte mult piaţa muncii. Mă tem că privim spre o toamnă urâtă, un Crăciun trist şi un Paşte şi mai trist", spune, pesimist, şeful ITM Bihor. De teama unui nou val de îmbolnăviri şi a unor noi restricţii, firmele nu vor tura motoarele, iar comenzile din străinătate vor întârzia să apară. 

Bani pentru angajaţi

Ca să relanseze economia, Guvernul a adoptat două măsuri menite să sprijine mediul de afaceri, reglementate prin OUG 92/2020. Firmele care reactivează contractele de muncă suspendate primesc vreme de 3 luni o subvenţie de 41,5% din salarii, cu condiţia să păstreze angajaţii până la sfârşitul anului. Angajatorul trebuie să achite salariile din bugetul propriu, după care statul îi rambursează banii. 

Ordonanţa mai prevede că firmele care angajează şomeri cu vârste între 16-29 ani şi peste 50 ani care şi-au pierdut joburile după declanşarea pandemiei vor primi timp de un an 50% din salariul de încadrare, în limita unui plafon de 2.500 lei, cu o singură condiţie: angajaţii să fie păstraţi încă un an după ce Guvernul opreşte sprijinul. 

Dacă firmele din Bihor vor profita de aceste facilităţi este prematur de spus. Cererile se pot transmite începând din 1 iulie, prin platforma electronică aici.gov.ro, fără a fi nevoie de certificat de situaţii de urgenţă sau de alte documente speciale.

Cele două măsuri erau, clar, necesare. "Avem nevoie de infuzie de capital în economie. Măsurile luate până acum de Guvern au fost foarte bune, dar au fost menite să conserve economia ţării la un nivel de plutire", spune Békési. Rămâne de văzut dacă patronii se vor încumeta să înoate mai cu spor... 

PLAN DE RELANSARE
Sprijin de la Guvern

La începutul lunii iunie, Guvernul format de PNL a prezentat un plan de relansare economică post-pandemie care cuprinde mai multe măsuri dedicate mediului de afaceri. Printre altele, vrea să dea granturi de 2.000 euro pentru ca firmele să-şi poată plăti chiriile, datoriile şi utilităţile. De asemenea, planul prevede granturi între 50.000 - 200.000 euro pentru reconversia economică a întreprinderilor mici şi mijlocii, de 200.000 euro pentru investiţii în microîntreprinderi şi de 40.000 euro pentru studenţii care înfiinţează firme şi angajează minimum 2 persoane.

Planul mai prevede granturi între 30.000 - 100.000 de euro pentru digitalizarea IMM-urilor, ajutor de stat pentru investiţiile noi cu impact major în economie, precum şi sprijin pentru angajaţii care lucrează de acasă, aceştia putând primi câte 500 euro pentru achiziţia de echipamente IT.