După o zi grea, ce poate fi mai de ajutor decât un somn odihnitor? Însă pentru mulţi somnul e un coşmar. Cei care se întreabă de ce nu pot dormi sau de ce nu-şi refac puterile după un somn vor putea primi răspunsul chiar peste noapte!
E drept, cu condiţia să şi-o petreacă la clinica New Medics, care se va deschide luna viitoare la Oradea, şi care va avea şi o secţie de... somnologie.
Pacienţi pentru o zi
La jumătatea lunii mai, firma New Medics va deschide în Oradea, pe strada Vlădeasa 70, un spital cu 18 paturi şi secţii de Medicină Internă, Diabet-Nutriţie-Boli Metabolice, Cardiologie, Pneumologie, Endocrinologie şi, în premieră naţională, Somnologie.
Unitatea va avea regimul unui aşa-numit spital de zi, ceea ce înseamnă că va reduce la minim durata de internare, pentru a evita cheltuielile inutile. "Conform statisticilor, peste 35% din pacienţii spitalelor publice şi private din România au avut o spitalizare de până la 48 de ore, iar sub aspectul îngrijirii medicale internarea nu se justifica. Soluţia e simplă: dezvoltarea spitalelor de zi, cu durata de internare de 12 ore. De la acest concept am pornit şi noi", explică Dacian Foncea, managerul viitoarei clinici, dar şi al altor două spitale private din Braşov şi Bucureşti deschise de aceeaşi firmă.
Orădenii se vor putea interna la New Medics pe baza unei trimiteri de la medicul de familie ori de la medicii specialişti din policlinici. "Dorim ca acest spital să fie unul popular, dar nu social. Nu vom face acte 100% gratuite, chiar şi după ce vom avea contract cu Casa Asigurărilor de Sănătate. Dar vom avea tarife decente", asigură Foncea.
Pacienţii New Medics vor putea beneficia de investigaţii complexe. "În premieră pentru Bihor, vom face investigaţii de bodypletismografie, care permit determinarea complexă a funcţiei pulmonare, dar şi ergospirometrie, care măsoară funcţiile respiratorii în condiţii de efort", exemplifică managerul.
Nopţi grele
Unică pe ţară va fi însă secţia de somnologie, specializarea care studiază tipurile de tulburări ale somnului. O astfel de secţie n-a existat până acum în spitale deoarece medicii români nu aveau atestate de somnologie, această competenţă fiind introdusă recent de ministrul Sănătăţii. Până acum, analizele la polisomnograf se făceau sporadic, în câteva laboratoare din ţară.
Clinica orădeană va fi deservită de medici anume pregătiţi, cu atestate, şi va fi dotată cu aparate de ultimă generaţie.
Practic, deşi spitalul are profil de zi, secţia de somnologie va funcţiona pe timpul nopţii. Pacienţii vor dormi în clinică, conectaţi, prin senzori lipiţi pe piele, la un sistem de monitorizare, şi vor fi filmaţi cu o cameră cu infraroşu (pentru "vedere" nocturnă). Dan Popa (foto), unul dintre medicii clinicii, spune că printre simptomele care ar trebui să-i îngrijoreze pe orădeni şi să-i determine să meargă la un control sunt "somnolenţă diurnă excesivă, diminuarea capacităţii intelectuale, de muncă şi de concentrare, sforăit, dar şi pauze respiratorii în timpul somnului".
Senzorii ataşaţi pe pacient înregistrează activitatea cerebrală, frecvenţa respiratorie, stadiile de somn, tonusul muscular, mişcările globilor oculari, dar şi concentraţia de oxigen din sânge. "Aceste semnale sunt monitorizate în timp real printr-un aparat special, care se numeşte polisomnograf, de către medici şi asistenţi care stau într-o cameră alăturată. În funcţie de parametri, dimineaţa, specialistul pune diagnosticul şi prescrie tratamentul", mai spune dr. Popa.
Fără suflare
Somnologia poate trata în special aşa-numita SASO, adică Sindrom de Apnee în Somn, de tip Obstructiv. "SASO înseamnă oprirea temporară a respiraţiei în timpul somnului. Dacă întreruperile sunt mai multe de cinci pe oră, e boală. Sindromul îi afectează în special pe bărbaţii trecuţi de 40 de ani şi obezi, dar şi pe şoferii profesionişti, care din această cauză pot adormi la volan", explică dr. Lavinia Davidescu (foto), directorul medical al clinicii.
Pauzele în respiraţie obosesc şi îmbătrânesc organismul. "Bolnavul are un somn chinuit, care-l face să se trezească cu o oboseală cronică, după o noapte în care plămânii săi nu s-au oxigenat cum trebuie. Sindromul acesta are multe repercusiuni asupra metabolismului şi inimii", spune doctoriţa, precizând că SASO poate duce, în cazuri extreme, chiar şi la moartea în timpul somnului.
Cel mai utilizat tratament este aplicarea unei măşti nazale sau faciale cu ajutorul căreia, într-o a doua noapte petrecută în clinică, medicul îi stabileşte şi dozează pacientului presiunea necesară pentru ca aerul să oxigeneze plămânii în cantitatea necesară. Medicii spun că o astfel de afecţiune nu poate fi vindecată complet, ci doar tratată. "Odată descoperită afecţiunea, pacientul trebuie să poarte masca în fiecare noapte acasă", spune directorul medical, dispozitivul îmbunătăţind calitatea vieţii şi asigurând un somn normal, odihnitor.
Sforăitul, o boală?
Medicii spun că sforăitul este un simpton al SASO, dar asta nu înseamnă că toţi cei care sforăie suferă de această afecţiune. "Nu totdeauna sforăitul produce şi alte complicaţii. Poate fi un sforăit simplu, care necesită doar o intervenţie chirurgicală la nivelul nasului, pentru dezobturarea căilor respiratorii", spune doctorul Popa.
De asemenea, nu toţi pacienţii care au tulburări de somn suferă neapărat de apnee, problemele putând avea şi cauze de natură psihiatrică. "Un om care nu doarme sau care nu se odihneşte în timpul somnului poate avea tulburări de ordin psihiatric şi, în urma polisomnografiei, poate fi trimis pentru tratament la specialişti în neurologie sau psihiatrie", explică medicul.
Însă pentru a putea şti ce anume le cauzează tulburările în somn şi, mai ales, cum le pot trata, pacienţii pot petrece o noapte la o clinică de specialitate, sub supravegherea medicilor. Lucru pe care din luna mai îl vor putea face la New Medics. Iar apoi să ştie că vor putea dormi, în sfârşit, liniştiţi.
PROVOCARE LA DSP
Public vs. privat
Economistul Dacian Foncea a părăsit sistemul public de sănătate după ce la sfârşitul anului 2009 a fost demis de la conducerea Spitalului de Pneumoftiziologie Oradea, fiind înlocuit cu un funcţionar de la Sanepid, Octavian Cuc. Acum, din postura de manager al unui spital privat, Foncea denunţă condiţiile din spitalele publice şi susţine că Direcţia de Sănătate Publică nu face nimic pentru a le îmbunătăţi.
"DSP nu a făcut absolut nimic pentru reformarea sistemului de sănătate din Bihor", spune Foncea. "Ca manager, şi la spitalul TBC, şi aici am vrut să creez ceva în folosul oamenilor. Lansez provocarea către DSP ca fiecare decident din această instituţie să lase şi el ceva în urmă. În acest moment nu se pot lăuda că au făcut-o", a adăugat Dacian Foncea, care n-a uitat trecutele tensiuni avute cu şeful DSP, Marius Pîrcioagă, căruia i-a şi cerut demisia în 2009.