Studenţii Facultăţii de Protecţia Mediului din cadrul Universităţii din Oradea nici nu mai ştiu cum să-şi salute colegii, de când printre aceştia e plin de... profesori.
În acest an universitar, patru cadre didactice au devenit concomitent studenţi, toţi jurându-se că doar de dragul perfecţionării. În realitate, însă, încearcă fie să recupereze studii fără de care nici n-ar fi trebuit să ajungă universitari, fie să crească fictiv numărul studenţilor, ca să-şi justifice salariile. Pentru a-şi atinge scopul, nu se feresc nici să se admită singuri ca studenţi, nici să-şi predea, apoi, lor înşile!
Boboci tomnateci
Practica dubioasă a profesorilor de la Mediu a fost dezvăluită BIHOREANULUI, sub protecţia anonimatului, chiar de un universitar. "Pentru că nu sunt destui studenţi, în sesiunea de toamnă, când constată numărul mic al acestora, se înscriu profesorii la licenţă şi masterat. Dar n-o să-i vedeţi la cursuri, că nu asta îi interesează", a explicat sursa, a cărei precauţie e lesne de înţeles: la Universitatea din Oradea sunt luaţi în colimator avertizorii de integritate, nu impostorii.
BIHOREANUL a comparat lista profesorilor de la Mediu cu cea a candidaţilor admişi la facultate, operaţiunea confirmându-i spusele: în septembrie, patru cadre didactice s-au transformat în studenţi, în frunte cu unul dintre prodecani, conferenţiarul Andra Lazăr, urmată de conferenţiarul Radu Brejea şi de şeful de lucrări Ioan Chereji, toţi acum învăţăcei în anul I la specializări de licenţă, precum şi de şeful de lucrări Adrian Tunduc, fost co-preşedinte ALDE Oradea, proaspăt masterand.
Viziune pentru viitor
Brejea, titular în departamentul de Ingineria Mediului, pe care o vreme l-a şi condus, fost membru al Senatului Universităţii, este student - deocamdată - pentru a doua oară. În 1999 a absolvit specializarea Ingineria mediului, iar acum e boboc la Agricultură. Deşi, evident, a concurat pe bază de dosar, ca de altfel toţi pretendenţii, ironia este că a fost admis printre ultimii, cu media 6,7, din simplul motiv că... a avut note mici la Bacalaureat!
Întrebat de BIHOREANUL de ce s-a apucat iar de şcoală, Brejea pretinde, nici mai mult, nici mai puţin, că şi-a descoperit o pasiune pentru agricultură. "La sfârşit de săptămână merg la ţară, mai lucrez pe-acolo, şi m-am gândit că n-ar fi rău să acumulez nişte informaţii", zice el, respingând ideea că ar fi vrut, în realitate, doar să îngroaşe numărul studenţilor: "Nici nu era nevoie, la Agricultură sunt destui candidaţi".
În schimb, recunoaşte cu jumătate de gură că vrea să-şi conserve postul de dascăl. "La noi, la Ingineria Mediului, sunt studenţi mai puţini. Cine ştie, poate pe viitor va trebui să ne căutăm ore şi la alte specializări". Aşadar, o poliţă de asigurare pe termen lung, ca să nu devină şomer...
Moştenirea lui Bara
Şeful de lucrări Adrian Tunduc (foto), fost lider al ALDE Oradea, partid din care între timp şi-a dat demisia spunând că vrea să se dedice cercetării, îşi completează CV-ul în cel de-al patrulea deceniu de viaţă. Economist produs tot la Oradea, în anii ‘90, cu doctorat în Agronomie luat la Timişoara, Tunduc predă din 2011 la specializarea Ingineria prelucrării lemnului, deşi e departe de a stăpâni domeniul. Poate tocmai de-asta s-a făcut din nou student. În vară a absolvit Silvicultura, iar acum s-a înscris la masterat, la specializarea Valorificarea durabilă a resurselor pădurii.
"Nu înţeleg de ce m-aţi pus pe o listă neagră. Eu vreau doar să învăţ mai mult", a răspuns el, iritat, BIHOREANULUI. Cum a ajuns profesor la Ingineria prelucrării lemnului fără a avea studii în specializare, fireşte că nu explică în niciun fel. Adevărul e că nici n-ar avea ce spune. La fel ca alţi colegi, ilustrează perfect categoria sorboneilor avizi de diplome fără acoperire, cu care fostul decan Vasile Bara a umplut facultatea. Că aceasta e doldora de piloşi se vede, de altfel, şi prin numărul mare de profesori comparativ cu alte facultăţi: aici sunt circa 1.700 studenţi şi 109 cadre didactice (un profesor la 15,59 cursanţi), pe când la Drept, de pildă, sunt 21 de cadre la 700 studenţi (1 la 33,33).
Profă pentru ea
Boboacă s-a făcut până şi prodecăniţa Andra Lazăr, biochimistă absolventă a Facultăţii de Ştiinţe orădene în 1997, pentru ca după un an să devină titulară la departamentul Agricultură-Horticultură, unde predă şi acum. Din această toamnă, conferenţiara a devenit studentă la Peisagistică, aşa încât în anul III îşi va preda ei înseşi cursul de Peisagistică urbană! Fireşte, femeia susţine că are o nestăvilită dorinţă de perfecţionare. "Poate pe viitor voi dori o reconversie", s-a scuzat ea, sec.
Ce nu spune femeia este că, dacă nu îngroşa cu sine numărul studenţilor, facultatea risca să rămână fără această specializare, regulamentele Universităţii impunând ca o grupă de studenţi să fie formată din minimum 20 de persoane. Or, la Peisagistică, după ambele sesiuni de admitere erau doar 19 candidaţi înscrişi, ceea ce ştia foarte bine, căci a fost chiar secretara comisiei de admitere, deci cea care prelucra dosarele candidaţilor. Evident, prodecăniţa neagă că a făcut un giumbuşluc doar ca să evite desfiinţarea specializării. "Senatul Universităţii ar fi dat o derogare, s-a mai întâmplat şi la alte facultăţi", spune ea.
Studentă pe ascuns
Dincolo de faptul că a comis o "combinaţie" ca să umple grupa, Lazăr a încercat şi să-şi ascundă identitatea, trecându-se studentă doar cu numele de domnişoară, Ienciu, deşi conform regulilor numele studentelor măritate trebuie notate obligatoriu după cele din naştere, între paranteze. În cazul prodecăniţei, specificarea lipseşte. "O scăpare", susţine conferenţiara. Deloc credibilă, deoarece, ca secretar al comisiei de admitere, era obligată să se asigure că numele candidaţilor sunt notate complet.
Ca şi cum n-ar fi de ajuns, Lazăr s-a pus şi într-un flagrant conflict de interese. Regulamentul de admitere al Universităţii prevede explicit că nu pot face parte din comisiile de admitere cei care "se află în relaţia de afini şi rude până la gradul al III-lea inclusiv cu un candidat înscris la concursul de admitere". Ea susţine, cu tupeu, că admiţându-se pe ea însăşi, nu pe nişte rude, "n-am fost incompatibilă, pentru că regulamentul vorbeşte doar de rude şi afini". Pentru această faptă, de folosire a funcţiei pentru favorizarea unei persoane sau pentru sine, Codul penal prevede o pedeapsă cu închisoarea între 1 şi 5 ani.
Decanul, şi el în conflict
Situaţia e cunoscută inclusiv de decanul facultăţii, Ioan Chereji, care însă nu vede vreo problemă, nici în faptul că profesorii devin studenţi, nici că prodecăniţa s-a admis singură. "An de an, chiar eu îi încurajez (n.r. - pe colegi) să se înscrie. Nu ca să avem mai mulţi studenţi, ci ca să se specializeze", pretinde el, ignorând flagrantul conflict de interese. "N-a încurcat cu nimic, a fost admisă pe bază de dosar, ca orice student. Eu personal n-aş fi lăsat-o să se suspende din comisie, pentru că alături de ea lucrez an de an la admitere", a declarat decanul BIHOREANULUI.
De altfel, i-ar fi şi greu să reclame o ilegalitatea de vreme ce şi el a fost în aceeaşi situaţie: ca preşedinte al comisiei, l-a admis la Zootehnie pe fiul său, Ioan Chereji jr., şi acesta angajat al facultăţii, şef de lucrări la Agroturism. "Eu l-am pus să se înscrie, că nu-i scutit să înveţe. E un domeniu în care trebuie să se specializeze. Nici nu mi-am pus problema că aş fi incompatibil sau în conflict de interese. Sincer...", susţine decanul.
Dacă atât el, cât şi prodecăniţa vor fi cercetaţi sau nu, rămâne de văzut. Cert e că nesfârşita "alba-neagra" cu numărul de studenţi ai Universităţii orădene cu scopul de a ţine în viaţă, chiar şi "pe perfuzii", anumite specializări, trădează lacune etice grave. O meteahnă veche, de care "sorboneii" nu au de gând, iată, să se lepede...
SITUAŢIE ATIPICĂ
"Vom analiza, vom vedea..."
Rectorul Universităţii din Oradea, Constantin Bungău (foto), susţine că n-a ştiut despre cazurile de incompatibilitate şi de conflict de interese din comisia de admitere a Facultăţii de Protecţia Mediului. "Nu m-am mai întâlnit niciodată cu o asemenea situaţie. Nu ştiu ce să vă spun, vom analiza cele semnalate de dumneavoastră", a spus Bungău, ca de fiecare dată când BIHOREANUL i-a semnalat nereguli.
Cât despre faptul că profesorii devin studenţi, rectorul afirmă că în sine acest lucru nu este ilegal. "Desigur, nu îşi vor preda singuri, asta pot să vă garantez. Dacă se ajunge într-o astfel de situaţie, cadrul didactic trebuie înlocuit". Asta e tot ce ar mai lipsi: fiindcă unii profesori se fac studenţi pentru a nu-şi pierde posturile, pe lângă ei să mai fie aduşi şi alţii...