Preşedinta Asociaţiei Sîntandrei Metropolitan Area, inginer chimist Carmen Lezeu, a explicat marţi, într-o conferinţă de presă susţinută la sediul USR Bihor, cum anume poluează ferma Nutripork din cartierul orădean Ioşia şi ce se poate face pentru ca această poluare să dispară.
Ce poluează?
Localnică în Sîntandrei, Lezeu a explicat că ea şi vecinii ei sunt cei mai afectaţi de ferma Nutripork. Dincolo de faptul că grupul Nutrientul mai deţine în comuna lor o fermă de pui şi o alta de porci, localnicii din Sîntandrei resimt duhoarea şi în urma procesului de împrăştiere a dejecţiilor din fermă pe terenuri agricole. Cum Oradea nu are astfel de terenuri, toate dejecţiile de la ferma orădeană sunt duse în comuna vecină. În cantităţi deloc mici, dat fiind că la ferma Nutripork animalele cresc intensiv. "Porcii din fermă au un ciclu de creştere de 3 luni, timp în care ajung de la 30 de kilograme la 120 de kilograme. Noi toţi ştim că bunicii noştri creşteau un porc un an, aici totul se întâmplă într-o perioadă foarte scurtă", a explicat Lezeu.
Potrivit chimistei, din acest proces de creştere şi hrănire rezultă trei substanţe chimice. Cel dintâi enumerat de Lezeu a fost amoniacul, care este mai uşor decât aerul, dar cu ajutorul ploilor ajunge în sol, "iar aceşti nitriţi ajung să fie consumaţi". A doua substanţă chimică rezultată este hidrogenul sulfurat, mai greu decât aerul şi cu un miros specific de ouă clocite. "Pe acesta îl simţim noi", a explicat Lezeu. În fine, acest proces mai generează felurite microorganisme, precum bacterii ori viruşi.
Cine a fost prima: ferma sau Oradea?
Ţinând cont de aceşti trei factori poluanţi, Lezeu a înşirat problemele pe care le-a regăsit în dosarul depus de Nutripork la Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor, pentru a obţine o nouă autorizaţie de mediu.
Întâi de toate, chimistul a vorbit despre problema distanţei între fermă şi zonele locuite, care nu este de minimum 1.000 de metri, aşa cum prevede Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 119/2014 în cazul complexurilor de porci în care cresc între 1.000 şi 10.000 de animale, cum este cazul Nutripork. La autorizarea din 2007, acest criteriu a fost ignorat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Cluj, instituţia care a eliberat documentul, iar acum, conform legii în vigoare, nu mai contează, căci este vorba de o reautorizare.
Inginerul chimist consideră însă că există o cale de mijloc. "Nu cred că mai trebuie să discutăm ce a fost înainte, ferma sau oraşul. Se poate dimensiona ferma, astfel încât să nu mai fie crescuţi mai mult de 1.000 de porci", a declarat Lezeu, cu referire la acelaşi ordin, care prevede că doar fermele cu maximum 1.000 de animale pot funcţiona la mai puţin de un kilometru de zonele rezidenţiale.
Soluţii sunt
Totodată, Lezeu a subliniat că ferma Nutripork nu are o staţie de epurare proprie şi nici nu şi-a propus să îşi facă una, deşi o directivă europeană din acest an, care defineşte exact condiţiile în care pot funcţiona fermele de animale, impune explicit acest lucru. O consecinţă a lipsei acestei staţii, a precizat chimista, se regăseşte taman în studiul Nutripork: terenurile din jurul fermei au o concentraţie de amoniu mult mai mare decât aveau în urmă cu 10 ani, aproape de limita legală. Acest lucru se datorează, a explicat Lezeu, apelor subterane infestate şi care, la rândul lor, distrug terenurile din jurul fermei.
În plus, a arătat preşedinta Asociaţiei SMA, nu se fac analize de sol nici pe terenurile pe care Nutripork împrăştie dejecţii şi, astfel, nu se ştie dacă nu cumva concentraţia de azot de aici este peste limitele admise.
Cât despre cea mai reclamată problemă, cea a duhorii emanate în jur, Lezeu a spus că aceeaşi directivă europeană prevede clar necesitatea elaborării unui plan de măsuri, care să conţină inclusiv programe de prevenire şi eliminare a mirosurilor. De altfel, chiar săptămâna trecută, APM Bihor a cerut Nutripork să-şi completeze dosarul cu un asemenea plan, ceea ce, în opinia lui Lezeu, este un semn bun.
Toate aceste aspecte, Lezeu le-a semnalat şi într-un memoriu depus la APM Bihor pe 12 octombrie, "în speranţa că va fi luat în considerare". Chimista a subliniat că soluţii pentru eradicarea poluării există, exemplificând doar cu staţia de epurare a apelor ori construcţia unei staţii de captare a biogazului. "Soluţii tehnice care ar avea succes nu sunt discutate", a declarat Lezeu.
Mintaş să se abţină
În aceeaşi conferinţă de presă, preşedintele USR Bihor, Cristian Rusu (foto), a precizat că organizaţia din care face parte va organiza joi, de la ora 18.30, în localul Kosher, o dezbatere publică cu orădenii pe tema Nutripork, pentru a afla ce soluţii au aceştia, dar şi pentru a-i mobiliza într-un demers civic împotriva reautorizării fermei în condiţiile propuse de ea. "Dacă acum nu se conştientizează problema, de către cetăţeni şi autorităţi, în următorii 10 ani vom muri de miros", a declarat Rusu.
Pe de altă parte, BIHOREANUL i-a întrebat pe cei doi ce părere au despre numirea la conducerea APM Bihor a Olimpiei Mintaş, co-autoare a studiului pro-Nutripork, Lezeu exprimându-şi speranţa că situaţia nu va rămâne aşa. "Sper să se revină asupra deciziei şi nu doamna Mintaş să fie cea care să ia o decizie", a declarat Lezeu. De cealaltă parte, Rusu a precizat că speră, totuşi, că această numire n-are legătură cu proiectul de reautorizare Nutripork şi că Mintaş va trebui să se abţină în toată această dezbatere.