Aproape două decenii, conferenţiarul universitar Aurora Venig a fost şefă de fermă în cadrul Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare Pomicolă Oradea, conducând Ferma nr. 8 de pe Calea Borşului. Deşi aceasta nu mai există, profesoara spune că oamenii care lucrau acolo erau pricepuţi şi făceau cercetări serioase asupra soiurilor de pomi fructiferi. Dar aceşti specialişti au ajuns pe cale de dispariţie...
Mulţi dintre producătorii care vând puieţi de pomi fructiferi sunt de fapt impostori, avertizează Venig. Vând pomi sălbatici, la preţuri derizorii, însă care nu vor fi niciodată cu adevărat roditori. Aşa că bihorenii care vor să-şi planteze pomi fructiferi trebuie să fie atenţi la documentele ce însoţesc puieţii.
Staţiune... industrială
- Care era rolul Staţiunii de Cercetare Pomicolă? Unde au ajuns puieţii crescuţi acolo?
- Staţiunea s-a înfiinţat în 1977, cu rol de a produce fructe şi material săditor pomicol, adică puieţi. A avut şi rol de cercetare, inginerii având misiunea să creeze, pe cele peste 2.000 de hectare, noi soiuri din specii pomicole. Pomii au ajuns la fostele IAS-uri şi CAP-uri, iar un segment foarte mic în sectorul particular. Fructele mergeau însă în străinătate, la export.
- Acum staţiunea este în administrarea Universităţii din Oradea. Ce s-a ales de ea?
- În cea mai mare parte terenurile au fost retrocedate. Ferma de pe Borşului a trecut integral în domeniul Primăriei, iar acum găsim acolo parcul industrial. Pe o suprafaţă foarte mică, de câteva hectare, în strada Dimitrie Bolintineanu, mai facem cercetări noi, cadrele didactice şi studenţii Facultăţii de Protecţia Mediului.
Pomi cu paşaport
- Pomii fructiferi din hypermarketuri, majoritatea aduşi din străinătate, sunt potriviţi pentru grădinile orădenilor?
- Nu prea, pentru că nu sunt creaţi în condiţii asemănătoare cu temperaturile şi solurile noastre.
- Se mai găsesc pe piaţa locală pomi din soiuri autentice româneşti?
- Greu de spus. După Revoluţie, mulţi au devenit peste noapte producători de material săditor. Însă materialul lor nu este certificat şi de multe ori îl botează după cum cere clientul. Îi pune şi o poză, dar sunt mari şanse ca, de exemplu, mărul românesc Florina să nu fie măr de acest soi sau să nici nu fie măr. Singura certitudine este paşaportul pomului, pe care îl emite doar Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Seminţelor şi Materialului Săditor. Inspectorii fac controale, urmăresc evoluţia puieţilor şi abia apoi emit un paşaport fiecărui pom, act ce conţine chiar şi un număr unic de identificare. Vânzătorii ambulanţi au preţuri tentante, dar de cele mai multe ori clienţii dau banii degeaba, pe pomi sălbatici, nealtoiţi, poate chiar din alte specii.
Protejaţi de "aspectul social"
- Care este perioada optimă pentru plantări, primăvara sau toamna?
- Perioada optimă este toamna, după căderea frunzelor, până la apariţia gerurilor mai puternice, când pământul îngheaţă. Plantările de primăvară pot da rezultate mulţumitoare doar dacă sunt efectuate în primele faze ale primăverii, până când pomul nu porneşte în vegetaţie.
- Cum se plantează, corect, un copac?
- Dacă ne dorim o livadă mai mare, cu un an înainte trebuie curăţat terenul de resturi vegetale şi i se face o arătură adâncă, de până la 60 cm. Este recomandată şi aplicarea de gunoi de grajd, cel mai complex fertilizant. Săparea gropilor pentru plantare se face cu mai multe zile înainte de plantare, pentru a se acumula umiditate în groapă. Pregătirea puieţilor pentru plantare constă în fasonarea şi mocirlirea rădăcinilor. Se recomandă ca puieţii să fie plantaţi cu balot de pământ. De asemenea, nu trebuie ţinuţi în vânt sau la temperaturi excesive, nici în căldură, nici în frig. Cel mai bine este să fie plantaţi cât mai repede de la cumpărare.
- Cum trebuie îngrijiţi puieţii proaspăt plantaţi toamna?
- Udatul este necesar doar dacă e secetă. Atenţie necesită rozătoarele, iepurii şi căprioarele, cărora le place scoarţa şi rădăcina pomului, aşa că terenurile trebuie menţinute curate. Dacă nu pot fi împrejmuite, recomand înfăşurarea pomilor cu hârtie, de la nivelul solului până la coroană. Puieţii mai trebuie protejaţi şi de aspectul "social": se fură foarte mult!
- Ce fel de arbori se potrivesc cel mai bine, în opinia dvs, pe străzile Oradiei?
- Eu aş propune doar plantarea de pomi ornamentali. În grădinile particulare, însă, se potrivesc cam toate speciile de pomi care se cultivă în România. Atenţie, însă, că un copac din zona de câmpie nu se potriveşte şi în cea colinară, unde temperaturile sunt mai mici, iar îngheţul vine mai devreme.