Premierul Viorica Dăncilă a mers, sâmbătă, la Patriarhia Română, acolo unde mii de români au venit să se închine la moaştele sfântului Dumitru.

Potrivit Digi24, Dăncilă a fost însoţită de vicepremierul Paul Stănescu, de ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, dar şi de Natalia Intotero, ministrul Românilor de Pretutindeni.

Prim-ministrul le-a declarat jurnaliştilor prezenţi că a venit "cu gânduri deschise, pentru a se ruga pentru binele poporului, pentru familie şi pentru toţi oamenii care au nevoie de gânduri buni".

Este a treia zi când pelerinii stau la coadă la Patriarhie.

Sâmbătă, 27 octombrie, în ziua praznicului Sfântului Cuvios Dimitrie, începând cu ora 9.00, la Altarul de vară de lângă Catedrala Patriarhală, a avut loc Sfânta Liturghie de către patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, împreună cu un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi.

Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştilor, ale cărui moaşte se află în Catedrala Patriarhală, s-a născut în timpul împăraţilor româno-bulgari Petru şi Ioniţă Asan (secolele XII-XIII), la câţiva kilometri de oraşul Rusciuc, într-un sat locuit de vlahi, Basarabov, pe valea râului Lomul, din părinţi ortodocşi şi iubitori de Hristos, potrivit Agerpres.

Încă de când era mic, Sfântul Dimitrie iubea mult biserica, postul, tăcerea, smerenia şi viaţa pustnicească. Odată, pe când păştea vitele satului, a călcat cu piciorul într-un cuib de pasăre şi din greşeală a omorât puii. Şi-a pedepsit piciorul vinovat trei ani de zile, umblând cu el desculţ vara şi iarna, fără să-l mai încalţe.

Atras de viaţa monahală, Sfântul Dimitrie s-a făcut călugăr la o mănăstire de pe valea Lomului, nu departe de Basarabov. În obştea mănăstirii, Sfântul Dimitrie îi întrecea pe toţi cu rugăciunea, căci nu era altcineva mai iubitor de Dumnezeu şi de nevoinţă duhovnicească. Mânca o dată la două sau trei zile, dormea noaptea foarte puţin; nu avea nici un fel de avere pământească, decât trupul obosit de post şi metanii, două haine vechi călugăreşti şi Psaltirea.

Sfântul Cuvios Dimitrie a fost proclamat oficial Ocrotitorul oraşului Bucureşti de către mitropolitul Filaret al II-lea (1792-1793), iar din anul 1955, cultul său a fost generalizat în toată ţara.