Munca fără forme legale reprezintă o caracteristică a perioadei de tranziţie şi a devenit, prin consecinţele sale sociale şi economice, un fenomen extrem de nociv. Principala cauză a perpetuării acestui fenomen o constituie avantajul financiar imediat, obţinut atât de angajator, cât şi de salariat, generat de sustragerea de la plata impozitelor şi a contribuţiilor sociale.
Munca fără forme legale are repercursiuni atât asupra lucrătorului, cât şi asupra angajatorului, dintre acestea amintim:
a) persoana care prestează munca fără forme legale este lipsită de protecţie socială;
b) angajatorul este lipsit de posibilitatea legală de a-l responsabiliza pe lucrător pentru eventualele pagube produse de acesta;
c) fondurile sociale şi bugetul de stat sunt păgubite prin sustragerea de la plata impozitelor şi a contribuţiilor sociale.
Expresia utilizată pentru munca fără forme legale este "munca la negru" şi reprezintă o activitate desfăşurată în afara cadrului legal reglementat, nu este evidenţiată scriptic, fiscalizată, protejată, asigurată sau asistată social, lucrătorul fiind la discreţia celui în folosul căruia prestează munca.
Munca în afara cadrului legal este prezentă şi se manifestă sub mai multe forme, dintre care amintim:
- activitate nenormată, total neevidenţiată şi nefiscalizată, desfăşurată în afara contractului individual de muncă, fără stat de plată legal întocmit şi plata obligaţiilor la bugetul de stat, fără pontaj pentru evidenţierea normei de timp, fără documente privind norma de producţie şi felul muncii şi nenominalizarea în nici un fel a persoanei care prestează munca;
- muncă parţial neevidenţiată şi nefiscalizată realizată prin evidenţă dublă reprezentând plus faţă de evidenţa din documente;
- munca ocazională, în sezon;
- munca în gospodăriile populaţiei;
- munca în "perioadele de probă", neevidenţiată în documente.
DEZAVANTAJELE MUNCII "LA NEGRU"
Munca fără forme legale prezintă o serie de dezavantaje, atât pentru angajat, cât şi pentru angajator. Între dezavantajele "muncii la negru" pentru angajat menţionăm:
- nu beneficiază nici măcar de salariul minim pe economie;
- nu primeşte salariul regulat, la date fixe;
- nu beneficiază de reducerea normei de timp, ca urmare a condiţiilor de muncă;
- nu are dreptul la concediul legal de odihnă plătit şi alte concedii legal reglementate pentru evenimente deosebite (căsătorii, deces, naşterea unui copil în familie);
- nu este asigurat pentru riscuri previzibile şi imprevizibile cum sunt: invaliditatea, accidentele de toate felurile, bolile, maternitatea, bătrâneţea, decesul;
- nu are dreptul la indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii, boli profesionale şi accidente de muncă;
- nu beneficiază de prestaţii şi asistenţă pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă cum sunt: indemnizaţia pentru trecerea temporară în altă muncă, indemnizaţia pentru reducerea timpului de muncă şi pentru carantină, ajutoare pentru diferite proteze, tratament balnear gratuit sau parţial gratuit şi reabilitare profesională;
- nu beneficiază de indemnizaţia pentru maternitate (concediu pre şi post natal) precum şi pentru creşterea copilului sau îngrijire de până la 2 ani sau îngrijirea copilului bolnav (drepturi ce se cuvin numai asiguratului care are un stagiu de cotizare de cel puţin 6 luni realizat în ultimele 12 anterioare producerii riscului);
- nu beneficiază de pensie limită de vârstă, anticipată, anticipată parţial, de invaliditate sau de urmaş, ajutor de deces;
- nu beneficiază de asistenţă medicală gratuită, medicamentaţie gratuită, sau compensată;
- nu se bucură de drepturile protective privind securitatea şi sănătatea în muncă, de echipament de lucru şi protecţie şi alimentaţie antidot la care ar avea dreptul în funcţie de specificul activităţii;
- nu beneficiază de şomaj şi indemnizaţie de sprijin;
- nu are dreptul la cursuri gratuite de calificare, recalificare şi reconversie profesională precum şi alte măsuri active legal reglementate în vederea exercitării unei activităţi sau ocupării unui loc de muncă;
- nu beneficiază de tichete de masă;
- nu se bucură de protecţia legală a femeilor şi copiilor;
- îi este limitat dreptul la creditare bancară, etc.
În consecinţă, muncind în afara cadrului legal, angajatul suportă de unul singur toate riscurile şi consecinţele negative ale acestei opţiuni pe piaţa muncii.
Astfel sancţiunea stabilită pentru angajatul care prestează muncă, fără încheierea unui contract individual de muncă, conform art. 260, lit. f, din Legea nr. 53/24.01.2003, actualizată, prevede o amendă de la 500 lei la 1.000 lei.
Faţă de riscurile prevăzute pentru angajat, "munca la negru" implică riscuri şi pentru angajator, dintre care am aminti:
- nu poate avea un control legal asupra salariatului;
- nu beneficiază de subvenţii din partea statului pentru angajarea anumitor categorii de persoane;
- persoanele angajate fără forme legale pot produce pagube la locul de muncă fără a putea fi traşi la răspundere civil sau penal;
- înăsprirea sancţiunilor contravenţionale şi răspunderea penală;
- răspunderea civilă, pentru toate pagubele pricinuite de lucrători terţilor;
- răspundere materială, constând în calculul şi plata contribuţiilor la bugetul de stat, cu toate influenţele legale (majorări de întârziere, penalităţi şi dobânzi).
De asemenea, nu ar trebui să fie neglijat nici faptul că pe termen lung, organizaţia va avea performanţele concurenţionale atenuate de calitatea, creativitatea şi ataşamentul îndoielnic al unor lucrători "la negru", pentru o firmă de care nu sunt legaţi prin nimic.
Sancţiunile stabilite pentru angajatorii care practică muncă fără forme legale, conform art. 260, lit. e, din Legea nr. 53/24.01.2003 sunt: amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei, pentru primirea la muncă a până la 5 persoane, fără încheierea unui contract individual de muncă, pentru fiecare persoană identificată.
Constituie infracţiune şi se sancţionează cu închisoare de la 3 luni la 2 ani, sau cu amendă primirea la muncă a mai mult de 5 persoane, indiferent de cetăţenia acestora, fără încheierea unui contract individual de muncă, conform art. 264, alin. 4, din Legea nr. 53/24.01.2003, actualizată.
Inspectoratului Teritorial de Muncă Bihor este una dintre verigile aflate în lanţul instituţiilor de control, deoarece fenomenul "muncii la negru" are implicaţii în multe alte domenii, în care există instituţii de control abilitate.
Depistarea şi sancţionarea neîncheierii contractelor individuale de muncă, este doar primul pas în combaterea întregului fenomen, iar eventuala indulgenţă faţă de această modalitate de exploatare a unor persoane are ca şi consecinţă imediată încurajarea acestui fenomen antisocial şi foarte periculos.
CONSIDERAŢII FINALE
Cine câştigă de pe urma muncii la negru?
Angajatorul, deoarece acesta plăteşte astfel salarii mai mici, chiar sub nivelul minim pe economie.
Cine are de pierdut?
În primul rând angajatul, iar apoi şi statul. Persoanele aflate în această situaţie au numai de pierdut, fiindu-le afectate pensia, siguranţa materială a lor, a familiei şi nu în ultimul rând sănătatea.
Ce este de făcut ?
Orice persoană care are cunoştinţă despre cazuri de muncă la negru, indiferent că este sau nu direct vizată, poate formula o sesizare adresată Inspectoratului Teritorial de Muncă Bihor, atât la sediu cât şi prin poştă sau e-mail, angajaţii inspectoratului fiind obligaţi, prin lege, să păstreze secretă identitatea celor care depun sesizări.
Marius Rotar
Inspector şef