Guvernul a adoptat un program național ambițios pentru ca toate instituțiile publice să-și reducă impactul asupra mediului. Apa, energia, deșeurile, materialele folosite și deplasările funcționarilor intră în vizorul noului set de reguli.
La standarde OCDE
Pe 2 septembrie, a intrat în vigoare o lege ambițioasă, din punct de vedere ecologic, dată de Guvernul Bolojan. Hotărârea de Guvern nr. 709/2025 aprobă Programul național privind performanța de mediu a activității autorităților şi instituțiilor publice și vine în contextul eforturilor României de a se alinia la standardele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), la care țara noastră aspiră să adere.
Programul stabilește reguli clare și obiective pe termen lung pentru reducerea consumului de resurse, limitarea deșeurilor și diminuarea amprentei ecologice a administrației publice. Practic, statul își impune sieși o disciplină ecologică, care ar putea deveni model și pentru sectorul privat.
Performanța de mediu înseamnă rezultate cuantificabile ale gestionării activităților și serviciilor unei instituții publice, cu impact asupra mediului. Cu alte cuvinte, nu mai este suficient ca o instituție - indiferent că este primărie sau școală sau spital - să „dea bine” la capitolul ecologie prin inițiative punctuale, ci va trebui să demonstreze, cu cifre, că reduce consumul de apă, energie, hârtie, că își gestionează responsabil deșeurile și că își organizează activitatea cu grijă față de resursele naturale.
Program obligatoriu
Noul program se aplică tuturor autorităților și instituțiilor publice locale și centrale, indiferent de sursa de finanțare sau de subordonare, și toate vor fi obligate să își elaboreze un plan de acțiuni propriu, cu măsuri concrete pentru reducerea consumurilor și pentru adoptarea de soluții prietenoase cu mediul. În fiecare an, instituțiile vor trebui să transmită rapoarte de monitorizare către Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate.
Unul dintre obiectivele principale ale programului vizează reducerea consumului de apă. Ținta este ca, până în 2036, fiecare instituție publică să ajungă la un consum sub 6,4 metri cubi de apă pe angajat, pe an. Cum vor face asta? Prin reutilizarea apei acolo unde este posibil, colectarea și folosirea apei pluviale pentru spațiile verzi sau toaletă, montarea de robinete economice și campanii de conștientizare pentru angajați.
Reduceți și refolosiți
La fel de ambițioase sunt țintele pentru consumul de energie. Fiecare autoritate publică va trebui să își stabilească un nivel optim de consum pornind de la datele din 2025 și să reducă treptat consumul, tot până în 2036.
Programul încurajează investițiile în eficiență energetică: izolarea clădirilor, utilizarea de surse regenerabile, dar și schimbări de comportament în rândul funcționarilor. Altfel spus, gata cu becurile aprinse în birouri goale!
Un alt punct cheie este gestionarea deșeurilor generate în instituțiile publice. Obiectivul este ca 80% din deșeurile refolosibile să fie reciclate sau valorificate, iar cantitatea totală de deșeuri pe angajat să nu depășească 200 kg/an. Firește, pentru asta va trebui respectată colectarea separată, dar și reducerea consumului de articole de unică folosință. Totodată, instituțiile trebuie să-și refolosească mobilierul și echipamentele, prin crearea de inventare interne care să evite achiziții inutile.
Mai puțină hârtie
Un obiectiv simbolic, dar relevant pentru administrația românească, privește consumul de hârtie. Până în 2036, fiecare angajat din instituțiile publice ar trebui să utilizeze mai puțin de 15 coli A4 pe zi, iar 80% din hârtia folosită să fie reciclată sau certificată ecologic. În paralel, instituțiile trebuie să treacă la proceduri „paperless”: arhive electronice, semnături digitale, tipărire față-verso implicită și încurajarea schimbului electronic de documente.
Programul reglementează inclusiv modul în care instituțiile organizează ședințe și deplasări: cel puțin jumătate dintre întâlnirile organizate anual de o instituție trebuie să fie online, pentru a reduce consumul de resurse și emisiile de carbon.
De asemenea, administrația publică va fi obligată să își reînnoiască parcul auto cu vehicule nepoluante și să ia în considerare amprenta de carbon a companiilor aeriene atunci când cumpără bilete de avion pentru deplasări oficiale.
Monitorizare anuală
Fiecare instituție publică va trebui să își facă analize anuale ale consumului de apă, energie, hârtie și ale cantității de deșeuri produse. Datele vor fi centralizate și transmise la nivel național, iar Ministerul Mediului va raporta periodic situația către Guvern și către partenerii internaționali din OCDE. Cei care nu își îmbunătățesc performanța de la un an la altul vor fi nominalizați în rapoartele oficiale. Cu ce efecte concrete, deocamdată nu se știe.
Cert este că acest program are potențialul de a transforma profund modul în care funcționează administrația românească. Dacă va fi aplicat corect, ar putea duce la economii la buget, prin reducerea facturilor, la scăderea poluării și a deșeurilor, dar și la trezirea spiritului ecologic în rândul funcționarilor. Iar statul va da un exemplu cetățenilor, pe care probabil trebuia să-l dea de mult...