USL are terenul pregătit pentru a-şi mulţumi oamenii de partid după alegeri. Numărul şefilor din administraţia centrală a crescut până la 72.000 şi mai are puţin pentru a atinge din nou maximul "istoric". "Statul obez" de sub guvernarea Tăriceanu număra 77.000 de funcţionari la nivel guvernamental.
Printr-o hotărâre de guvern, aprobată în ultima şedinţă a cabinetului Ponta I, pe 4 decembrie, din pixul miniştrilor Mircea Duşa şi Radu Stroe au mai răsărit astfel 13.236 de funcţii în administraţia centrală peste cele coordonate de Emil Boc în urmă cu un an.
Guvernul a mărit limita până la care se poate merge cu numărul directorilor în 2012 cu 1500 de posturi şi a îngroşat substanţial şefimea din deconcentrate. Oficial, este vorba de funcţionari publici, angajaţi prin concurs. În practică, recomandarea de partid bate toate diplomele.
În declaraţiile publice, pe de altă parte, premierul Victor Ponta se declară revoltat că "avem zeci şi sute de oameni, care, teoretic, scriu trei hârtii" şi susţine că fiecare ministru "în mod sigur va reduce schema de personal", în ianuarie, când vine cu noua organigramă la aprobare.
În noiembrie 2011, toţi oamenii guvernului, subordonaţii ministerelor, nu şi angajaţi ai autorităţilor locale, erau aproape 53.000. O arată cifrele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (ANFP), care consemnează 52.978 de funcţii publice ocupate la acel moment din 58.684 de posturi în organigramă. În hotărârea de guvern din 4 decembrie, prin care se aprobă Planul de ocupare a fiuncţiilor publice în administraţia centrală pentru 2012, numărul de posturi ocupate la acest nivel creşte la 65.823, iar maximul funcţiilor publice la care se poate ajunge urcă la 71.920. Un plus de 13.236 de funcţii publice, din care 1447 posturi de conducere.
Saltul cel mai evident este în dreptul deconcentratelor: de la 691 de scaune de şef şi director adjunct câte figurau sub Emil Boc în urmă cu un an, Victor Ponta a aprobat acum nu mai puţin de 1211. Guvernul Călin Popescu Tăriceanu, pe de altă parte, a lăsat în 2008, 986 de directori în instituţiile subordonate guvernului.
Şefiile de deconcentrate se numără, de altfel, printre cele mai disputate posturi din administraţie pentru a fi oferite clentelei politice la nivel local. Dacă sub Boc erau 130 de directori executivi şi 201 de adjuncţi în deconcentratele ministerelor, Ponta taie 21 de adjuncţi, dar suplimentează cu 120 directorii. Şefii se înmulţesc şi la nivelul deconcentratelor din unităţile administrativ-teritoriale: de la 323 de directori executivi la 445 şi de la 37 de adjuncţi la 324.
Deşi şi-au pus semnătura pe hotărârea de guvern, numărul funcţionarilor din executiv e fie un mister, fie un cartof fierbinte pentru oficalii de la Palatul Victoria. "Am primit solicitarea dumneavoastră, am transmis-o Ministerului de Interne, veţi primi un răspuns după 3 ianuarie", a fost reacţia Biroului de Presă al guvernului, la întrebările adresate purtătorului de cuvânt al guvernului, Andrei Zaharescu, cel care a dat pe 4 decembrie detalii despre actele normative aprobate în ultima şedinţă a cabinetului Ponta I.
Mircea Duşa, ministru de Interne la acea dată şi primul care a semnat HG-ul după Victor Ponta, spune că Planul de ocupare a funcţiilor publice a fost "o simplă formalitate", şi ca urmare, nu îşi aminteşte exact numărul de posturi sau diferenţa în plus. "În ceea ce priveşte majorarea numărului de posturi de care vorbiţi, nici vorbă de aşa ceva, din câte îmi amintesc din discuţia cu domnul Coifan (preşedintele ANFP, n.red.) sunt 164.000 de funcţii publice (cumulat, în administraţia centrală şi în cea locală, n.red.) şi s-a aprobat să fie ocupate doar circa 124.000. Deci nu s-a majorat nimic, restul de 40.000 de posturi rămân neocupate în continuare, nu se pot ocupa fiindcă nu permit ordonanţele de guvern care au blocat angajările în sectorul public", a explicat Duşa contactat de gândul.