Guvernul României a aprobat, miercuri, modificarea statutului prefecţilor şi subprefecţilor, la propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, condus de bihoreanul Cseke Attila. Prefecții și subprefecții vor putea fi membri de partid și apare o funcție nouă, cea de secretar general al instituţiei prefectului.
Politici, asistați de un secretar
În acest sens a fost aprobată o Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea OuG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările şi completările ulterioare. "Actul normativ clarifică statutul prefectului şi subprefectului ca fiind funcţii de demnitate publică. Această modificare a fost necesară, a anunţat ministrul Administraţiei, pentru a corela reglementările cu rolul constituţional al prefectului de reprezentant al Guvernului pe plan local", arată un comunicat transmis de MDLPA.
Conform informării, necesitatea de clarificare a statutului prefectului şi subprefectului a fost stabilită prin Programul de Guvernare, "dar şi Comisia Europeană a cerut României să delimiteze linia dintre rolul politic şi de specialitate ale acestor două funcţii, a atras atenţia ministrul de resort". "Prefecţii şi subprefecţii sunt numiţi de forţele politice aflate la guvernare. În aceste condiţii doar ne prefacem că aceştia sunt funcţionari publici fără apartenenţă politică", a spus ministrul Cseke Attila.
Comunicatul mai arată că, "pentru clarificarea delimitării între nivelul politic şi cel administrativ al instituţiei prefectului" a fost introdusă funcţia de secretar general al instituţiei prefectului, o funcţie publică din categoria înalţilor funcţionari publici, "cu rolul de a asigura stabilitatea la nivel instituţional". Înaltul funcţionar public sprijină activitatea prefectului în exercitarea controlului de legalitate şi coordonează structura de specialitate prin care se realizează aceste atribuţii. Secretarul general trebuie să fie absolvent de studii superioare juridice, administrative sau ştiinţe politice.
Cu toate că ocupanţii acestei funcţii trebuie să urmeze programe de formare specializată, "prin derogare de la prevederi, poate fi numită în funcţia de prefect, respectiv de subprefect, o persoană care nu a absolvit programele de formare specializată, cu condiţia ca în termen de maximum 2 ani de la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă să absolve un astfel de program.
La încetarea termenului de 2 ani, persoana numită în funcţia de prefect, respectiv de subprefect care nu a absolvit programul de formare specializată este eliberată de drept din funcţia de demnitate publică deţinută.
Bihorul, mărul discordiei
Noua modificare vine în contextul în care, în aceste zile, partidele de la guvernare negociază intens funcţiile de prefecţi şi subprefecţi la nivelul judeţelor.
Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a recunoscut, marţi, că formaţiunile care alcătuiesc coaliţia de guvernare, PNL, USR-PLUS şi UDMR, nu şi-au putut împărţi între ele aceste posture din cauză că "toate cele trei partide vor prefectul de Bihor". BIHOREANUL a dezvăluit această situaţie, unică în ultimii 30 de ani, încă de acum două săptămâni.
Noutăţi privind aceste negocieri vor fi făcute publice, cel mai probabil, în cursul zilei de luni.