În pădurile din Bihor se fură tot mai puţine lemne, animalele sălbatice sunt tot mai multe, semn că au o "casă" bună, iar administratorii de păduri încep să fie preocupaţi şi de starea de sănătate a arborilor, nu doar de tăierea lor.

Sunt primele concluzii trase de inspectorul şef al Gărzii Forestiere Oradea (GFO), Stelian Pantea, numit în funcţie la sfârşitul lunii septembrie. Inginer silvic şi horticol cu o experienţă de peste două decenii, cadru didactic al Facultăţii de Protecţia Mediului din anul 2000, Pantea recunoaşte că el însuşi a fost surprins când a fost "uns" şef. Spune însă că face ce ţine de el ca bihorenii să rămână fraţi cu codrul...

Furtul de lemne, în scădere

- GFO are sarcina să supravegheze pădurile din Bihor şi din judeţele vecine Satu Mare, Sălaj şi Arad. Concret, cum faceţi asta?

- Controalele se fac atât din birou, cât şi pe teren, la ocoale silvice de stat şi private, şi la agenţii economici care au partide de exploatare şi depozite de materiale lemnoase.

- Aveţi resursa umană necesară?

- Ar trebui să avem un inginer silvic la 12.000 hectare de fond forestier. În cele patru judeţe, avem o suprafaţă de 590.000 ha şi un necesar de 49 de ingineri. Momentan, sunt 37. Din acest motiv, unele controale necesită mai mult timp.

- Se mai fură lemne? Recent, aţi anunţat că, în doar două săptămâni, GFO a confiscat peste 100 mc de lemne...

- Volumul este în scădere an de an, agenţii economici şi-au cam remediat problemele. Adesea, materialele confiscate provin din alte nereguli, precum diferenţe între stocurile scriptice şi faptice sau depăşirea termenului de transport din autorizaţie. Din fericire, tot mai puţine sunt situaţiile când agentul economic încearcă să facă mai multe transporturi cu un singur aviz.

- Unde găsiţi cel mai des nereguli, în ocoalele silvice private sau de stat?

- Nu este o regulă. Sunt privaţi care desfăşoară o activitate impecabilă, la fel cum sunt ocoale de stat delăsătoare.

"Inspectorul Pădurii" poate fi oricine

- Cum aţi caracteriza starea de sănătate a pădurilor de la noi?

- La foioase nu sunt probleme. Pădurile de răşinoase sunt mai afectate, în special în Apuseni, unde doborâturile masive de vânt au creat un mediu prielnic pentru instalarea dăunătorilor. Pentru administratorii de păduri, sănătatea arborilor ar trebui să fie o prioritate, pentru că din ea decurge şi posibilitatea de exploatare.

- Şi iau măsuri administratorii de păduri?

- La răşinoase, dăunătorii sunt protejaţi de scoarţă şi degeaba facem tratamente chimice la sol sau din aer, se pot doar instala capcane cu feromoni sau substanţe adezive. Din verificările făcute, am observat că sunt instalate capcane, dar nu pot încă să spun dacă sunt suficiente. Facem verificări regulat, iar cei care nu iau măsuri vor fi sancţionaţi.

- La ce ajută aplicaţia Inspectorul Pădurii?

- Orice cetăţean, dacă are suspiciuni asupra unui mijloc de transport încărcat cu material lemnos, pe care îl întâlneşte pe şosea, poate să-l verifice în aplicaţie. Introducând numărul de înmatriculare, vede unde a încărcat maşina respectivă, la ce oră a plecat, destinaţia, volumul materialului lemnos, specia.

Primeşti bani să-ţi faci pădure

- GFO verifică dacă se fac împăduriri, în zonele defrişate?

- Da, pentru că regenerarea, artificială sau naturală, este obligatorie pe terenurile defrişate, iar neexecutarea de regenerări doi ani consecutivi este o faptă penală. În Bihor, anul acesta s-au raportat 259 ha de regenerări, din care 174 ha prin seminţiş. Până acum, nu s-au depistat probleme. Mai este un aspect important, dar mai puţin cunoscut: există programe de sprijin pentru împăduriri pe terenuri publice sau private.

- Există cereri în Bihor pentru aceste programe?

- În "Prima împădurire", sunt şapte proiecte, o suprafaţă totală de 60 hectare. Într-un alt program, pentru înfiinţarea de perdele forestiere naturale, avem trei proiecte: unul pe Autostrada A1, o suprafaţă de 21 ha, unul pe DN 76, şase hectare, şi unul pe DN 69, o suprafaţă de 63 ha, echivalentul a 18 km. Se mai finanţează împăduriri pe terenuri degradate, care nu pot fi utilizate în scop agricol, şi avem în derulare proiecte în zona Salonta (o suprafaţă de 100 ha), în Bratca (147 ha) şi Cetariu (73 ha). Aceste proiecte sunt binevenite, mai ales în zonele colinare, unde nu mai sunt mulţi oameni dispuşi să facă agricultură.

- Sunt bine gestionate fondurile cinegetice din Bihor?

- Gestionarii celor 69 fonduri cinegetice din judeţ îşi respectă obligaţiile. Interesul lor în sporirea efectivelor a crescut, ceea ce, din păcate, se vede în numărul pagubelor pe care le avem la culturile agricole. Starea de sănătate a animalelor e bună, singura problemă este epizootia de pestă porcină africană. Săptămânal avem raportări, iar la cea mai recentă nu am avut niciun exemplar de porc mistreţ pozitiv, cu toate că încă avem focare în Bihor, dar la crescătorii domestice.

"Profită că pădurea nu-i pârăşte..."

- Sunteţi de puţin timp la conducerea Gărzii Forestiere. Cum aţi devenit inspector şef şi ce obiective aveţi?

- A fost şi pentru mine o surpriză această numire. Nu am apartenenţă politică, aşa că singurul răspuns pe care îl am este că m-am făcut cunoscut, prin activitatea mea. Vreau ca instituţia să nu fie văzută doar ca un organ de control, cu intenţii rele, de a da contravenţii. Consider că e foarte important ca inspectorii să acorde consultanţă. Nu doar să dăm în cap, ci şi să oferim soluţii.

- Mai sunt tinerii de azi dornici să devină ingineri silvici?

- Din cele zece specializări ale Facultăţii de Protecţia Mediului, Silvicultura este singura unde se ocupă toate locurile, în fiecare an. Interesul tinerilor este binevenit pentru silvicultură: recent, la un concurs la un ocol silvic, au fost 15 candidaţi pe un loc, ceea ce creşte nivelul competiţiei.  

- Aţi zice că bihorenii sunt "fraţi cu codrul"?

- Există bihoreni care privesc admirativ pădurea şi o îngrijesc, dar mai sunt şi bihoreni indolenţi, cărora le este foarte uşor să îşi arunce gunoaiele în pădure, profitând că pădurea nu-i pârăşte. Eu personal, şi înainte să lucrez la Garda Forestieră, am făcut sesizări la Garda de Mediu şi la primării, când am găsit gunoaie în păduri, şi a trebuit să insist, pentru că nu mereu s-a reacţionat din prima. Îndemn pe oricine observă astfel de situaţii să le reclame. Este o problemă care trebuie rezolvată.