Stop, apa mea! În Batăr, peste 350 de proprietari, inclusiv Primăria şi biserica, s-au extins ilegal peste cursurile de apă şi baraje

Programul naţional de cadastrare a unităţilor-administrativ teritoriale din ţară, derulat de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI), a scos la iveală o situaţie surprinzătoare în comuna Batăr: râurile şi lucrările hidrotehnice din comună s-au privatizat!

Administraţia Bazinală de Apă Crişuri a descoperit 354 de situaţii în care vecinii râurilor din comună, după noile măsurători, au devenit proprietari pe cursurile de apă, pe diguri şi maluri, ba chiar şi pe barajul care asigură apa de consum din oraşul Salonta. Terenuri care, potrivit legii, nici nu puteau ieşi din proprietatea Statului Român şi care acum, pentru a redeveni publice, trebuie cercetate de judecători...

Ape "cucerite"

În 2015, ANCPI a dat startul Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară, menit să înregistreze gratuit toate terenurile din 2.337 de unităţi administrativ-teritoriale din ţară. În primul lot al măsurătorilor, s-au numărat trei comune din Bihor: Batăr, Tulca şi Mădăras.

În iunie 2020, ANCPI a prezentat public propunerile de intabulare pentru comuna Batăr, finalizate în urma măsurătorilor făcute pentru a stabili limitele fiecărei proprietăţi. Analizând documentele, angajaţii Biroului Cadastru şi Patrimoniu din Administraţia Bazinală de Apă Crişuri au depistat că terenurile deţinute de Statul Român şi administrate de ABA, în baza Legii Apelor, au fost "cucerite" de vecini. "Parcelele proprietarilor din vecinătate se suprapun peste aceste zone, în unele cazuri pe suprafeţe mici, de 80 centimetri, în altele pe suprafeţe de câte 4-5 metri lăţime", explică directorul ABA Crişuri, Ionel Avrigeanu (foto).

Aşa se face că acum au mai mulţi proprietari privaţi atât râul Crişul Negru, pârâurile Beliu, Ciumeghiu, Culişer, Ghepeş, Răchest şi Valea Nouă, cât şi digurile de apărare şi malurile cursurilor de ape, dar şi mai multe foraje hidrotehnice, cantonul ABA din comună şi barajul Tăut, amplasat pe Crişul Negru. 

La judecată

ABA Crişuri n-ar fi putut înstrăina aceste terenuri, nici măcar parţial, pentru că Legea Apelor prevede explicit că toate cursurile de apă, malurile şi lucrările hidrotehnice reprezintă un domeniu public, aşa cum este şi firesc să rămână, pentru a putea fi administrate pentru siguranţa tuturor cetăţenilor. "Probabil, în programul de cadastrare s-au făcut măsurători din birou, nu pe teren, şi aşa au rezultat hărţile greşite", bănuieşte un angajat. 

ABA a contestat hărţile la ANCPI, arătând că încalcă domeniul public al statului, dar toate cererile au fost respinse, ca şi cum ar fi firesc ca râul Crişul Negru să aibă proprietari privaţi! Angajaţii Apelor suspectează că cererile au fost respinse nu pentru că ar fi neîntemeiate, ci pentru că ANCPI trebuia să termine cât mai curând cadastrarea, oricum întârziată. 

Ca să lămurească problema, ABA a contestat actele în instanţă, deschizând câte un proces pentru fiecare carte funciară greşită. În total, 354 de acţiuni au fost depuse, în luna ianuarie, la Judecătoria Salonta, fiind chemaţi la judecată zeci de săteni, firme care deţin terenuri agricole, dar şi Primăria Batăr ori Biserica Ortodoxă din Talpoş. 

Răspundere pasată 

Primarul din Batăr, Ioan Mughiuruş (foto), nu-şi explică cum au ajuns comuna şi sătenii proprietari pe râuri, diguri ori baraj. "Am auzit că ABA a făcut ceva contestaţii la OCPI, dar noi n-avem nicio treabă, nu noi am făcut cadastrarea. Nici nu ştiu concret unde sunt probleme, că nouă ABA nu ne-a trimis niciun act. Să lămurească judecătorii". Edilul nu exclude însă ca nici localnicii să nici nu ştie în ce harababură birocratică se află. "Vor afla, probabil, când vor primi citaţiile". 

Şeful OCPI Bihor, Călin Ivan-Leţ, respinge ideea că măsurătorile au fost greşite şi susţine că de fapt cadastrarea a respectat actele de proprietate. "Noi scriem titlurile de proprietate în urma deciziilor comisiei locale de fond funciar. Numai Primăria poate spune dacă documentele sunt greşite, nu OCPI".

Directorul confirmă, însă, că acum toate documentele de proprietate mai pot fi modificate doar prin sentinţe judecătoreşti. "Procesul de intabulare este în derulare, dar nu se mai pot face rectificări, acea perioadă a expirat", spune Ivan-Leţ. Aşa că sătenii vor trebui să meargă, pe rând, la judecată, fie să lupte pentru apele şi malurile pe care le deţin în acte, fie să renunţe rapid la ele. Fireşte, pe banii şi pe osteneala lor...