- Sub acoperirea unei „Grădini Termale”, Primăria Oradea pregătește betonarea ștrandului Ioșia
- Proiectul de peste 215 milioane de lei promite relaxare, dar ascunde o intervenție dură: o suprafață verde de peste un hectar va fi pierdută, 110 arbori și arbuști vor fi tăiați sau relocați, iar majoritatea plantărilor vor fi de tufe și flori, totul în timp ce municipalitatea ignoră obligația legală de a justifica defrișarea printr-un studiu peisagistic
Primăria Oradea promite de 16 ani modernizarea ștrandului Ioșia, rămas aproape neschimbat de la construirea lui, în anii ’80. Acum, sub denumirea Grădină Termală, vrea să-l transforme într-un complex acvatic cu bazine interioare și exterioare, SPA și spații de alimentație publică.
În spatele denumirii atractive, însă, documentele proiectului dezvăluie o intervenție dură asupra vegetației existente: suprafața verde ar urma să scadă cu peste 11.500 mp, iar peste 100 de arbori și arbuști să fie tăiați sau mutați. Toate acestea, pe un amplasament inclus chiar de Primărie în Registrul local al spațiilor verzi, unde betonarea ar trebui să fie tabu sau măcar justificată prin studii riguroase. Care nu există...
Idee veche
Consiliul Local aproba în 2010 un proiect privind promovarea turismului balnear în complexul Ioșia Nord, care prevedea reabilitarea bazinelor existente și construirea unei clinici medicale. Planul nu și-a găsit finanțare, iar în 2020 a fost lansat un nou proiect, al Grădinii Termale, adică un complex de bazine interioare și exterioare alimentate cu apă termală, alături de un centru SPA. Florin Birta (foto), pe atunci viceprimar, prezenta entuziast proiectul realizat de firma Poliart, condusă de arhitectul Daniel Tivadar, spunând că ar putea fi gata în doi ani, ceea ce nu s-a întâmplat, tot din lipsă de fonduri.
În 2023, după o consultare publică formală, în care orădenilor nu li s-a cerut părerea despre aspectul viitoarei grădini, ci doar despre oportunitatea investiției, Consiliul Local a aprobat o variantă actualizată a proiectului, în care s-a renunțat la un ponton peste Criș. Conform noului plan, suprafața ștrandului se va împărți în două părți: pe două treimi (32.000 mp) se va amenaja „Grădina Termală Ioșia”, investiție estimată la 216 milioane lei (cu TVA), iar două dintre vechile bazine ar urma să rămână neatinse, într-o zonă dedicată seniorilor.
Critici din societate
Anul trecut, Primăria a obținut pentru această investiție o finanțare europeană de 62,1 milioane lei, iar în luna martie 2026 a scos lucrările la licitație, fără ca firmele să se arate doritoare, motiv pentru care perioada pentru depunerea ofertelor a fost prelungită până pe 22 iunie.
În schimb, proiectul a atras atenția societății civile. Într-o scrisoare publică, Centrul pentru Arii Protejate și Dezvoltare Durabilă, Ecotop și Asociația Peisagiștilor din România au semnalat că proiectul are carențe serioase, deoarece suprafața verde se va reduce, după calculele lor, de la 75% la circa 55%. ONG-urile au criticat, de asemenea, faptul că Primăria n-a publicat studiile peisagistice aferente investiției, care să explice „masacrul” verde.
Temerile asociațiilor erau, totuși, optimiste. În realitate, după cum a aflat BIHOREANUL, suprafața verde va fi și mai mică, iar Primăria nu a publicat studiile pentru că nici măcar nu a făcut vreunul care să arate de ce nu putea fi evitată pierderea de spațiu verde!
Defrișări, la general
O analiză atentă a documentației cu care Primăria a scos lucrările la licitație arată că, de fapt, Grădina Termală va fi grădină doar cu numele. Ca să construiască 16 bazine de diferite dimensiuni și 4 corpuri de clădiri, Primăria va mai lăsa spații verzi doar pe 23.396 mp, adică doar 50% din suprafața totală a parcului, cu tot cu zona veche, care rămâne neatinsă. O treime din actuala suprafață verde a ștrandului, 11.522 mp, cam cât două terenuri de fotbal, va fi ocupată de clădiri, bazine și alei.
Proiectul prevede, totodată, că 50 de arbori și arbuști vor fi defrișați, iar alți 60, relocați. Documentele nu diferențiază copacii de tufe și nici nu-i indică exact pe cei care vor fi doborâți. În schimb, lasă posibilitatea ca defrișările să fie și mai ample: „Arborii care se află în afara zonelor afectate direct de lucrări vor fi menținuți, în măsura în care starea lor fitosanitară și condițiile tehnice permit acest lucru”, se arată în documentele Primăriei.
Lipsesc orice detalii și despre relocarea celor 60 de arbori, dar pare greu de crezut că va fi de succes, având în vedere „antecedentele”. Recent, BIHOREANUL a dezvăluit că dintre cei 15 arbori mutați din Calea Aradului pe Calea Matei Basarab, tot pentru a face loc unor lucrări, unul singur a supraviețuit. Așa că relocările par mai degrabă o acțiune de imagine...
BETON ȘI COCOTIERI. Ștrandul Ioșia va fi împărțit în două: o fâșie de circa 10.000 mp, care include primele două bazine din latura vestică, va rămâne nemodernizată, ca un spațiu dedicat pensionarilor, în timp ce restul zonei se va transforma într-un parc acvatic, cu 16 bazine interioare și exterioare, iar între ele va fi doar suprafață betonată. Ici și colo, Grădina Termală va fi „decorată” cu copaci tropicali, precum palmieri ori cocotieri
Numără și firele de iarbă!
Pe lângă masacrarea spațiului verde, Primăria nici măcar nu plănuiește plantări serioase. Potrivit proiectului, se vor planta 946 de „arbori și arbuști”, dar BIHOREANUL a analizat lista speciilor propuse și a constatat că, de fapt, majoritatea sunt tufe și flori!
Doar 238 vor fi arbori, în timp ce 358 sunt arbuști și conifere pitice, iar 350 - plante perene sau graminee ornamentale. Așadar, Primăria pune laolaltă copaci și ierburi decorative, prezentându-le ca pe o compensare adecvată pentru defrișările ce urmează.
Lista conține și specii tropicale, precum palmieri, cocotieri sau ficuși, fără a lămuri dacă vor fi puse în interior sau în exterior. Dacă vor fi lăsate afară, cum sugerează randările, evident că plantele exotice nu vor supraviețui prea mult timp.
Fără studiu peisagistic
BIHOREANUL a aflat că Primăria n-a detaliat defrișările și relocările pentru că nu are, de fapt, un studiu peisagistic, document obligatoriu, care trebuia să prezinte starea arborilor existenți, să-i indice pe cei tăiați și relocați, și care poate ar fi lămurit că unii sunt prea bolnavi ori bătrâni ca să rămână în picioare. Studiul ar fi putut distribui plantările în mod eficient, astfel încât vizitatorii să aibă parte de cât mai multă umbră naturală.
Neavând un studiu peisagistic, Primăria încălcă legea. Hotărârea de Guvern 907/2016 privind elaborarea documentațiilor tehnice ale proiectelor publice prevede că orice investiție care vizează amenajări de spații verzi și peisagere trebuie să aibă un astfel de studiu. Municipalitatea nu l-a comandat pe motiv că investiția nu ar viza amenajarea de spații verzi, „ci un obiectiv de agrement/acvatic, cu funcțiuni specifice de recreere”, după cum se arată într-un răspuns transmis la solicitarea BIHOREANULUI. Altfel spus, deși susține că face o „grădină termală”, pe un spațiu verde, se preface că ar fi doar un loc de agrement acvatic.
(foto: Ovi D. Pop)
Spațiu verde doar uneori
Ce ignoră Primăria e că ea însăși a botezat ca zonă verde spațiul pe care îl modernizează! Amplasamentul ștrandului Ioșia este cuprins în Registrul local al spațiilor verzi, realizat chiar de municipalitate, care a avut obligația să inventarieze toate zonele verzi din oraș pentru a calcula suprafața acestora pe locuitor.
Ca să ajungă la 31,35 mp de spații verzi/locuitor (peste norma europeană de 26 mp/locuitor), Primăria însăși a stabilit că ștrandul Ioșia este zonă verde, însă, când vrea să-l betoneze, pretinde că e doar un loc de agrement!
(foto: Ovi D. Pop)
Legea 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor interzice schimbarea destinației acestora, reducerea suprafețelor ori strămutarea zonelor, cu excepția lucrărilor de utilitate publică, ceea ce înseamnă că, pe lângă studiul de peisagistică, Primăria trebuia și să dovedească utilitatea publică a proiectului, și să scoată suprafața ștrandului din Registrul verde, ceea ce până acum nu a făcut, încălcând legea.
Nu e de ignorat nici că Primăria merge pe contrasens și față de politica UE, de la care ia bani ca să facă investiția. Conform Regulamentului UE 2024/1991, care trebuie aplicat de fiecare stat membru, trebuie evitată pierderea de spații verzi urbane, pentru ca orașele să aibă cât mai multă vegetație și capacitate de răcire naturală. La Oradea e fix pe dos: o zonă deja săracă în umbră naturală va pierde o parte importantă din vegetația existentă.
O... metaforă!
Întrebările nu sunt pe placul responsabililor din Primărie. Municipalitatea n-a răspuns deloc, nici măcar printr-o reacție diplomată, scrisorii deschise a celor trei ONG-uri, deși a trecut deja mai bine de o lună de la demers.
Nici BIHOREANUL n-a primit prea multe explicații. Șeful Direcției Management Proiecte cu Finanțare Internațională, Marius Moș (foto), care a promovat proiectul și îl va implementa, afirmă că, în opinia sa, municipalitatea respectă legea. „Proiectul se numește grădină, dar este un titlu metaforic, nu o grădină în sensul propriu. Vom amenaja acolo un complex acvatic”, a spus el. Întrebat cum se împacă asta cu destinația de spațiu verde a terenului, consfințită prin Registrul local, directorul a admis că nu știa că zona este anume cadastrată, deși informația se regăsește inclusiv în certificatul de urbanism eliberat pentru lucrare.
Nici primarul Florin Birta n-a răspuns solicitării BIHOREANULUI de a explica ignorarea regulilor privind spațiile verzi și mimarea preocupării față de acestea. Probabil că nici el nu se împiedică de niște fire de iarbă...
Chiar și în ipoteza în care studiul peisagistic nu ar fi fost obligatoriu, amploarea intervenției cerea o analiză clară a vegetației existente, a arborilor care pot fi salvați și a efectelor asupra unei zone deja deficitare în umbră, pentru un oraș care se vrea verde și prietenos cu mediul. Altfel, Grădina Termală rămâne doar un nume...
UNDĂ VERDE
Cu acordul Direcției de Mediu
Orice investiție nouă, pe spațiu public sau privat, care ar putea avea un impact asupra mediului înconjurător trebuie să obțină, înainte de autorizația de construcție, un acord de mediu eliberat de Direcția Județeană de Mediu. Grădina Termală Ioșia a obținut acest act în 2020, document revizuit în 2024, după actualizarea detaliilor investiției. Cu toate acestea, specialiștii de mediu nici n-au menționat problema reducerii suprafeței de spații verzi, profitând de o neconcordanță legislativă.
Potrivit Legii 292/2018, care reglementează acordul de mediu, pentru eliberarea acestui act, angajații Direcției de Mediu trebuie să verifice dacă proiectul are efecte nocive asupra biodiversității, resurselor naturale și factorilor de mediu, nu și problema reducerii de spații verzi urbane, care este reglementată în Legea 24/2007 privind spațiile verzi. Aceste atribuții le-a primit Garda de Mediu, instituție care nu poate emite acte de reglementare, ci poate controla, după ce încep lucrările, dacă suprafețele verzi sunt respectate.