E lucru ştiut: viaţa studenţească orădeană nu se compară cu cea din marile centre universitare, unde există emulaţie, iar campusurile vibrează zi şi noapte de energie. Studenţii orădeni au încercat să compenseze cum au ştiut şi au putut, dar orgoliile îi îndepărtează unii de alţii, aşa încât în loc să fie puţini şi uniţi, sunt din ce în ce mai scindaţi şi singuri.
Cinci asociaţii studenţeşti au declarat război studenţilor senatori, cerând demiterea liderilor lor din Senatul Universităţii. În replică, senatorii îi acuză pe cei din asociaţii că nu fac nimic, ci doar comentează de pe margine. Colac peste pupăză, rectorul Cornel Antal, în loc să pună punctul pe "i", adoptă o atitudine moale, spunând că vrea să împace studenţii "prin dialog"...
Distracţie şi scandal
Sămânţa discordiei a "rodit" marţea trecută, când cinci asociaţii studenţeşti - Federaţia Asociaţiilor Studenţeşti Student Pro, Asociaţia Studenţilor Medicinişti, AIESEC, Asociaţia Gheorghe Şincai şi Asociaţia Studenţilor de la Studii Europene şi Relaţii Internaţionale - au depus la Rectorat şi la Senatul Universităţii o sesizare prin care cer revocarea preşedintelui studenţilor senatori, Răducu Şerbănescu, şi a vicepreşedintelui Alecsandru Gaita. Motivul: liderii iau decizii în numele tuturor studenţilor, dar fără să se consulte cu ei.
Dacă revendicarea e nouă, în schimb nemulţumirea asociaţiilor studenţeşti e veche. Încă de anul trecut, de la StudFest, primul festival studenţesc de anvergură din Oradea, care a avut cea dintâi - şi, se pare, şi ultima - ediţie.
Lipsă de transparenţă
Evenimentul a fost organizat de Fundaţia Alternative în colaborare cu studenţii orădeni, iar preşedintele Student Pro, Raul Derecichei, susţine acum că fundaţia le-a fost băgată pe gât de fostul lider al studenţilor din Senat, Adrian Dume. "Asociaţiile studenţeşti nu au fost întrebate dacă vor să colaboreze cu fundaţia, ci au fost puse în faţa faptului împlinit", zice tânărul.
În acest an, cel care a luat locul lui Dume, Răducu Şerbănescu, a notificat Primăria şi Rectoratul că studenţii au renunţat la colaborarea cu Fundaţia Alternative "deoarece nu au putut fi asigurate minimele condiţii de transparenţă solicitate şi de implicare reală a studenţilor". Deşi nu vrea să comenteze mai mult pe această temă, preşedintele studenţilor senatori lasă să se înţeleagă că fundaţia n-a dat socoteală pentru banii cheltuiţi (care n-au fost puţini deloc, bugetul festivalului fiind de 150.000 lei, din care Primăria Oradea a dat 88.150 lei) şi că n-a lăsat studenţii să ia decizii.
Problemă dezgropată
Cu decizia "ruperii" de fundaţie sunt de acord şi studenţii din asociaţii, căci, aşa cum spune Derecichei, festivalul trebuie organizat de studenţi. Însă ei au profitat de moment pentru a reînvia problema de anul trecut, şi anume că ONG-urilor din cadrul Universităţii nu le-a fost cerut acordul ca o fundaţie din afara instituţiei să organizeze festivalul. Concret, studenţii din asociaţii se opun concepţiei "senatorilor" cum că aceştia sunt singurii care trebuie să ia decizii, fără a se consulta cu colegii, doar pentru că au o poziţie privilegiată, obţinută în urma alegerilor organizate la nivel de facultăţi.
Cei 25 de studenţi senatori au drept de vot la hotărârile Senatului Universităţii, iar statutul le este de folos atât pentru că iau parte la decizii, cât şi fiindcă ajung să fie mai bine cunoscuţi de profesori. Pentru a justifica acest statut şi pentru a-i constrânge să apere interesele colegilor de rând, federaţia Student Pro a propus ca în statutul studenţilor orădeni să fie incluse noi obligaţii pentru cei din Senat. Mai precis să prezinte un raport de activitate anual, iar în cursul mandatului să aibă fiecare cel puţin câte o iniţiativă de hotărâre favorabilă studenţilor. "În 2009, când s-au revizuit regulamentele, Federaţia Student Pro a făcut aceste sugestii şi propuneri. Nici măcar un amendament nu a fost preluat şi promovat de cei care erau în Senat", spune Derecichei, nemulţumit că "senatorii" nu-i bagă în seamă.
Salarii de senatori
De departe, cea mai gravă acuză e însă aceea că liderii studenţilor senatori au cerut să fie plătiţi de Universitate. "Şerbănescu a cerut să primească 1.200 lei lunar, iar Gaita 1.000 lei", spune Raul Derecichei. Chiar dacă sumele nu sunt exacte, un sâmbure de adevăr tot există, căci însuşi preşedintele studenţilor senatori recunoaşte că a cerut bani. Dar, zice Şerbănescu, nu doar pentru el şi "vice", ci pentru toţi cei 25.
"E adevărat, am înaintat în Biroul Senatului (n.r. - şedinţa restrânsă dinaintea celei de Senat) propunerea ca studenţii senatori să primească o bursă lunară de 300 lei pentru activitatea lor, dar propunerea a fost refuzată", spune Şerbănescu. Cei doi nu s-au lăsat şi au reuşit să-i convingă pe membrii Biroului Senatului să introducă într-o şedinţă viitoare propunerea de a se deconta studenţilor senatori măcar cheltuielile făcute când participă la evenimente în numele studenţilor orădeni. "Cheltuieli de transport", explică preşedintele.
Întrebat de ce ar avea nevoie de aceste deconturi, dat fiind că studenţii beneficiază oricum de reducere la transportul în comun şi la cel feroviar, Şerbănescu spune că uneori trebuie să aleagă mijloace mai rapide de locomoţie, şi e firesc ca acestea să nu le plătească din buzunarul personal. Altfel spus, Universitatea să achite drumurile cu taxiul prin Oradea sau cu maşina prin ţară!
Comunicarea e salvarea?
Şi vicepreşedintele studenţilor, Alecsandru Gaita (foto), respinge ideea că ar fi cerut bani doar pentru el, menţionând că bursele sunt o "doleanţă a studenţilor senatori", adică a tuturor celor 25. La fel, neagă că liderii din Senat trimit adrese oficiale în numele tuturor studenţilor fără să se consulte cu aceştia, motivând că ele sunt semnate doar de Şerbănescu, nu şi de el. De parcă funcţia sa de vicepreşedinte ar fi decorativă...
Spunând despre cei doi lideri că se comportă ca nişte "prorectori" ai studenţilor, în loc să vegheze la respectarea regulamentelor, drepturilor şi libertăţilor studenţilor, asociaţiile au cerut revocarea amândurora. "Nu ei ne-au ales!", ripostează Şerbănescu, subliniind că pretenţia studenţilor n-are cum să devină realitate.
Spusele îi sunt susţinute şi de rectorul Universităţii. "Trebuie respectată Metodologia de organizare şi desfăşurare a alegerilor", zice Cornel Antal. Adică e necesară iniţiativa unei treimi din membrii senatori pentru ca problema revocării din funcţie să fie pusă în Senat. Rectorul nu comentează în niciun fel pretenţiile financiare ale studenţilor, dar se asigură că vrea armonie între ei şi că îi va ajuta să se înţeleagă "prin dialog". Numai să nu se trezească cu supriza că tinerii s-au cam săturat de vorbe...
A FOST SAU NU CAMPANIE?
Dume propagandistul
Fostul lider al studenţilor din Senatul Universităţii, acum cadru didactic asociat al Facultăţii de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale, Adrian Dume (foto), a fost prins şi el în cearta dintre cele două tabere studenţeşti. Cele cinci asociaţii au sesizat Rectoratul şi Senatul cu privire la faptul că Dume s-ar fi folosit de poziţia şi influenţa acumulată în decursul anilor pentru a-şi face "o agresivă campanie electorală în rândul studenţilor".
Dume a concurat în proiectul tineretului liberal de selectare a unui tânăr pe listele electorale din 2012 şi a trimis e-mail-uri mai multor persoane, cerându-le să-l susţină şi să spună mai departe "ce am realizat până acum pentru tineri". Potrivit studenţilor din asociaţii, Dume ar fi încălcat astfel articolul 7 din Carta Universităţii, care prevede că "membrii comunităţii universitare îşi exercită libertăţile academice având dreptul de a dobândi, dezvolta şi transmite liber cunoştinţe, fără niciun fel de ingerinţe politice, religioase sau de altă natură".
De cealaltă parte, Dume susţine că n-a făcut decât să trimită nişte mesaje unor prieteni. Rectorul a găsit o metodă să rezolve şi această problemă: le-a spus celor care l-au reclamat pe Dume că sesizarea trebuia depusă la Comisia de Etică şi Disciplină. De parcă el ar fi complet străin de această comisie...