An de an, se discută despre numărul studenţilor care devin boboci ai facultăţilor, dar universităţile nu vorbesc niciodată despre cei care şi finalizează studiile. O analiză făcută la nivel naţional arată că aproape jumătate dintre studenţii care au domiciliul în Bihor au abandonat studiile şi nimeni nu ştie ce i-a determinat să facă asta.
Universitatea din Oradea nu are propriile statistici privind fenomenul abandonului şcolar, dar la solicitarea BIHOREANULUI, cele 15 facultăţi au transmis date care arată că, anul trecut, 40% dintre studenţii care ar fi trebuit să devină absolvenţi nu au finalizat studiile. Dacă o vor face cândva, doar timpul o va dovedi.
Raport naţional
La finalul anului trecut, Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI), un organism al Ministerului Educaţiei, a făcut public un studiu privind abandonul în învăţământul superior românesc. Asemenea analize se fac rar şi, de altfel, problema abandonului şcolar nu se prea discută în mediul academic, preocupat mai degrabă de atragerea tinerilor spre facultăţi, nu şi dacă devin sau nu specialişti ai unui domeniu.
Abandonul şcolar este definit de specialişti ca acea situaţie în care un student nu îşi ia diploma în termen de doi ani de la finalizarea studiilor. Conform analizei UEFISCDI (făcută pe generaţia care a început cursurile în 2015), aproape jumătate, adică 47,6% dintre studenţi, sunt în această situaţie!
Potrivit studiului, Bihorul este chiar peste media naţională: 48,3% dintre studenţii domiciliaţi în judeţ au abandonat facultatea, indiferent de centrul universitar în care au învăţat. Cel mai bine în clasament stau judeţele Bacău şi Dolj (cu o rată de abandon de 34%), în timp ce la polul opus sunt judeţele Caraş-Severin (83%), Mureş (74%) şi Prahova (77%).
Statisticile mai arată că cei mai mulţi studenţi care au abandonat sunt de sex masculin şi au învăţat la regim cu taxă. Raportul nu pomeneşte şi cauzele, fiind strict o prezentare în date a fenomenului.
Absolvenţi în cifre
Universitatea din Oradea nu şi-a calculat niciodată rata de abandon, aşa că nu ştie în ce măsură statistica făcută la nivel naţional reflectă situaţia din campusul ei. În schimb, la solicitarea BIHOREANULUI, toate cele 15 facultăţi au transmis date privind gradul de promovare a studiilor în anul 2022, care arată câţi studenţi au absolvit la Oradea şi câţi au ratat acest moment.
Facultatea cu cei mai mulţi absolvenţi este cea de Protecţia Mediului, unde 88% dintre cei care în vară au finalizat studiile de licenţă şi-au luat diplomele. Urmează Dreptul, unde procentul absolvenţilor cu diplomă este de 80%, apoi Ştiinţele Economice, cu 79%.
La polul opus, procentele cele mai mici sunt la Inginerie Managerială şi Tehnologică, unde doar 35% dintre studenţii absolvenţi au şi diplome, şi la Construcţii, Cadastru şi Arhitectură, unde procentul este de 38%.
La celelalte facultăţi, situaţia arată aşa: la Arte, 54% dintre studenţi au absolvit cu diplomă, la Geografie, Turism şi Sport - 42%, Inginerie Electrică - 77%, Inginerie Energetică - 49%, Informatică şi Ştiinţe - 64%, Istorie - 52%, Litere - 55%, Ştiinţe Socio-Umane - 65%, Teologie - 92%, Medicină - 74%.
Pe Universitate, 63% dintre studenţii care au terminat anul trecut facultatea au acum diploma în CV.
Bulversaţi de pandemie
"În general, facultăţile tehnice au probleme mai mari când vine vorba de finalizarea studiilor. Învăţământul tehnic este mai greu, iar profesorii sunt mai severi", spune rectorul Universităţii din Oradea, Constantin Bungău (foto).
Cifrele confirmă: la specializarea Construcţii civile, în vară au absolvit doar 15 dintre cei 38 de studenţi care au început studiile, iar la Inginerie sanitară doar 5 din 20. La Calculatoare, deşi este o specializare căutată în toată lumea, nici jumătate dintre studenţi n-au absolvit (31 din 68), iar la Reţele şi software de comunicaţii doar 15 din 37. Nici Ingineria autovehiculelor nu are rezultate prea bune: 22 dintre cei 62 de studenţi au finalizat studiile.
Nimeni nu poate şti dacă studenţii au abandonat de tot studiile sau doar au amânat examenele finale. Este vorba de generaţia care a început facultatea mergând fizic la cursuri, ca apoi să studieze online câteva semestre şi să revină în bănci taman înainte să termine "stagiul" de student. Profesorii cred că asta le-a afectat parcursul.
"Mulţi dintre studenţi nu aveau destul de bine dezvoltate competenţele digitale şi au abandonat. Am avut situaţie în care un student efectiv nu reuşea să găsească butonul de deschidere a microfonului", spune decanul Facultăţii de Litere, Veronica Buciuman.
În câmpul muncii
Abia în 2021, când profesorii şi studenţii s-au obişnuit cu platformele electronice, iar mulţi tineri au primit de la Universitate tablete şi laptopuri, şcoala online a 
început să fie mai uşoară. Dar mulţi studenţi aveau deja locuri de muncă şi nu s-au mai întors la facultate.
"Din grupa mea, mulţi colegi s-au lăsat de şcoală în pandemie. Unii nu şi-au mai găsit dorinţa să înveţe, alţii, pentru că şcoala online nu i-a solicitat prea mult, s-au angajat, iar apoi n-au mai fost motivaţi să redevină studenţi", spune Natalia Cuc (foto), preşedinta studenţilor din Senatul Universităţii. Ea a absolvit Literele în vară, la specializarea Germană, alături de doar 4 colegi, din totalul de 21, câţi erau când au început facultatea. "Am colege care s-au dus spre alte facultăţi, conştiente că pe domeniul nostru nu se scot prea multe posturi la concursul de titularizare şi că au şanse mici să ajungă profesoare".
Alţi studenţi erau deja înscrişi la două facultăţi şi au rămas doar la una sau au renunţat la studiile civile pentru cariere militare. "Am avut mai multe retrageri ale unor studenţi care s-au îndreptat spre zona Ministerului de Interne", zice decanul Facultăţii de Geografie, Turism şi Sport, Alexandru Ilieş.
Risc măsurat
Rectorul Bungău spune că fenomenul abandonului şcolar nu este, deocamdată, îngrijorător pentru Universitatea pe care o conduce, fiind specific întregii ţări, "dar este clar că ne preocupă şi trebuie să găsim soluţii".
Din decembrie, Universitatea are, în premieră, un regulament de prevenire a abandonului şcolar şi un instrument pentru măsurarea acestui risc. Decanii trebuie să urmărească, încă de la admitere, factori care "predispun" studenţii spre abandon, precum domiciliul în mediul rural, apartenenţa la etnia romă ori dacă sunt sau nu 
angajaţi. Apoi, în fiecare semestru, decanii pot aplica studenţilor un chestionar anume gândit, cu întrebări privind modul de înţelegere a disciplinelor, capacitatea de a-şi exprima ideile la cursuri şi seminarii, relaţia cu colegii, dacă au sau nu sprijinul unor tutori...
"Pentru fiecare student se calculează un scor, în funcţie de care decanii găsesc în regulament recomandări pe care le pot implementa", spune Veronica Buciuman (foto), coordonatoarea proiectului. Altfel spus, decanii vor putea preveni abandonul studiilor, doar să aibă interesul să-şi "citească" studenţii...
O SOLUŢIE
Bobocii pandemiei, debusolaţi
Trendul amânării sau abandonării studiilor nu se regăseşte doar la ciclul de licenţă, ci şi la masterat. De pildă, la programul Construcţii inteligente şi sustenabile, anul trecut au absolvit 4 dintre cei 25 de studenţi înscrişi, la Chimie structurală şi aplicativă 8 din 15, iar la Gestiunea resurselor umane 13 din 36. Singurul 
masterat unde toţi studenţii, 15 la număr, au absolvit este cel de Istorie bisericească şi gândire creştină. La polul opus este Dezvoltarea regională şi comunicarea instituţională în UE, unde doar unul dintre cei 16 înscrişi a promovat.
Atât pentru studiile de licenţă, cât şi pentru masterat, o soluţie în prevenirea abandonului şcolar ar putea fi aceea ca profesorii să devină tutori pentru studenţi, o metodă pe care Facultatea de Geografie, Turism şi Sport o aplică deja.
"Fiecare cadru didactic este tutore pentru 3-4 studenţi, ceea ce înseamnă că păstrează o legătură apropiată, le răspund întrebărilor şi nelămuririlor, aproape îi tratează ca pe propriii lor copii", spune decanul Alexandru Ilieş (foto). A implementat acest program de tutorat în toamnă, când a observat că bobocii sunt mai debusolaţi ca oricând. "Sunt cei care au făcut ultimii doi ani de liceu online şi se simte în pregătirea şi atitudinea lor. Au nevoie de mai mult sprijin decât aveau nevoie alte generaţii", zice Ilieş.