Suspendarea cursurilor din cauza pandemiei de coronavirus a însemnat pentru multe cadre didactice de la Universitatea din Oradea intrarea în vacanţă. 

Deşi trebuie să continue lecţiile online, pentru ca studenţii să nu piardă un semestru de studiu, unii dascăli se rezumă să le trimită cursuri greu de înţeles, fără a le oferi alte explicaţii. Mulţi dintre tinerii care învaţă la facultăţile orădene se plâng că, deşi mai au o lună până la sesiune, nici n-au înţeles materia, nici nu ştiu cum vor da examenele. Necunoscută pe care o au şi cei care în vară trebuie să devină absolvenţi...

Obligaţi să predea

La Universitatea din Oradea, cursurile s-au suspendat pe data de 12 martie, imediat după ce s-au sistat activităţile şcolilor şi ale grădiniţelor. La fel ca preşcolarii şi elevii, nici studenţii nu se vor reîntoarce în acest an universitar la cursuri, ci vor continua activităţile didactice pe internet. Asta nu înseamnă, însă, că învăţarea devine facultativă... 

Pe 30 aprilie, Guvernul a stabilit prin Ordonanţa de Urgenţă 58 că universitarii sunt obligaţi să ţină cursuri online, dacă vor să-şi ia salariile. "Cadrele didactice raportează, la finalul fiecărei luni, în cadrul fişelor de pontaj către responsabilii desemnaţi de conducerea facultăţilor / departamentelor aspectele specifice pentru activitatea desfăşurată în modul online", se arată în ordonanţă. 

Mai pe româneşte, profesorii pot să comunice cu studenţii în orice formă, dar de la distanţă, şi să trimită şefilor dovada, cum ar fi o captură de ecran din timpul videoconferinţei sau după o convorbire prin e-mail. "Dacă nu trimit astfel de raportări, colegii pot să nu fie pontaţi, adică să nu îşi ia salariile", explică un director de departament de la Universitatea din Oradea. 

Boboci sau savanţi?  

Ordonanţa i-a mobilizat pe universitarii orădeni. Imediat după apariţia ei, studenţii au fost asaltaţi de mesaje ale profesorilor care doreau să organizeze brusc videoconferinţe, după ce săptămâni întregi nu i-au căutat.

"Profesorii ne-au postat cursurile pe platforma Universităţii, e.uoradea.ro, dar sunt scrise într-un limbaj savant şi erau atât de lungi, încât am muncit ore întregi să-mi fac schiţe şi să îmi dau seama ce e mai important de învăţat", povesteşte un boboc de la Facultatea de Medicină. Timp de aproape două luni, niciun profesor nu s-a oferit să ţină seminarii online, ca să explice măcar termenii cu care studenţii din primul an nici n-au apucat să se familiarizeze.

După OUG 58, profii şi-au schimbat atitudinea: "Am început cursurile prin videoconferinţă, unde am putut pune întrebări şi am aflat, de exemplu, că nu trebuie să învăţ despre cartilajele unui organ, ceea ce făcusem deja. Până acum nu ne băga nimeni în seamă, acum le este teamă că nu-şi vor primi salariile". 

La fel povestesc şi cei din anii mai mari. "În ultima săptămână din aprilie a fost prima întâlnire pe Zoom cu un profesor, însă noi am primit cursuri. Putem să le scriem profesorilor pe mail dacă avem întrebări", spune Adrian Ungur (foto), student în an terminal la FMF.

Online-ul, bată-l vina!

La alte facultăţi, alte probleme. "O profesoară ne trimite multe prezentări PowerPoint, pline cu greşeli gramaticale, care mai mult ne încurcă. Tot ea postează săptămânal cursurile, dar primeşti parolă pentru a le accesa", spune un student de la Inginerie Electrică şi Tehnologia Informaţiei. Tinerii sunt convinşi că securizarea este menită să-i ţină departe pe alţi universitari, care ar putea afla că, de fapt, cursurile nu-i aparţin profesoarei, ci sunt furate.

Nici la Arte lucrurile nu merg mai melodios. "Primim mail-uri cu ce ar trebui să facem, noi răspundem cu poze, referate... Dar uneori nu înţelegem cerinţele şi ar fi mai utilă o conferinţă video", zice Ioana Lazăr (foto), studentă în anul I la Arte Decorative.

Alţi profi se rezumă să le trimită tinerilor poze făcute unor cărţi de specialitate! "Practica aceasta este folosită la noi de profesorii mai în vârstă, iar imaginile sunt de cele mai multe ori neclare sau întunecate", zice o studentă de la Litere. 

Chiulangii şi în online

Nepăsare există, însă, de ambele părţi. Mulţi studenţi nu pot accesa platforma electronică a Universităţii pentru că nu şi-au dat adresele de mail corecte, iar alţii nici măcar n-au încercat să intre pe site, fiind dezinteresaţi de şcoală.

"La facultatea noastră folosim Discord, o platformă foarte prietenoasă, unde studenţii pot pune muzică, ascultăm emisiuni radio, iar fetelor le permite să închidă camera în cazul în care cred că nu arată bine. Cu toate astea, sunt prezenţi doar cei care veneau şi la cursuri, cu mici excepţii", explică Cristina Puşcaş, lector la Departamentul de Ştiinţe Politice şi Jurnalism, din cadrul Facultăţii de Istorie. 

Cristina recunoaşte că trecerea de la seminariile în sălile facultăţii la cele online nu i-a fost uşoară nici ei, dar a ştiut că trebuie să se obişnuiască cu noile condiţii. 

Examene în aer 

Nemulţumirile studenţilor orădeni se amplifică pe măsură ce timpul trece, iar ei se apropie de sesiune. Pe lângă că nu le este clară materia, tinerii nu ştiu nici cum vor da examenele.

"Pe parcursul lunii mai se vor reglementa şi aceste aspecte, dar în principiu se vor putea desfăşura online. Deciziile sunt mai greu de luat, pentru că fiecare facultate are specificul ei, un examen la muzică este diferit de cel de la inginerie", spune prorectorul Gabriel Bendea (foto). În schimb, examenele de licenţă şi de dizertaţie ar putea să se ţină în facultăţi, în condiţii de siguranţă. "Şansele de a reveni la normalitate cresc spre luna iulie, când ar trebui să aibă loc aceste examene", adaugă Bendea. De asemenea, Universitatea n-a luat încă nicio decizie privind modul în care se va desfăşura admiterea în această vară.

Cât despre plângerile studenţilor, prorectorul spune că n-a avut până acum vreo sesizare că vreun dascăl nu şi-ar face treaba. Aşadar, toţi universitarii şi-au primit salariile, indiferent că şi-au amintit sau nu că au de ţinut nişte cursuri şi seminarii... 


SE POATE 
Examen pe Zoom

În Universitatea din Oradea există şi profesori pe care studenţii îi laudă, când vine vorba de digitalizare. Un exemplu este István Sas Kovács (foto), lector la Facultatea de Informatică şi Ştiinţe, care a ştiut să-i ţină în priză pe studenţi, postând zeci de jocuri interactive şi experimente filmate pe platforma UO. "Este unul dintre cadrele noastre didactice care într-adevăr se implică şi ne ajută să înţelegem materia", spune studenta Denisa Pop.

Pe studenţii din anul III de la Biologie, lectorul i-a şi examinat săptămâna trecută, optând pentru o evaluare orală, prin conferinţă video, o modalitate prin care tinerii nu prea pot trişa.