După ce săptămâna trecută au acuzat fraudarea alegerilor din Universitate, pe motiv că unii colegi de-ai lor au votat de două ori, studenţii orădeni continuă să îi învinuiască public pe organizatorii alegerilor.
Într-un nou articol publicat luni în ziarul online Studentocraţia, studentul Marius Deaconu (foto), co-autor şi al articolului de săptămâna trecută, îl acuză pe preşedintele Senatului universitar, Sorin Curilă, că a introdus ilegal pe liste candidaţi din partea studenţilor.
Artificiu unic
"Articolul de astăzi prezintă un artificiu unic în peisajul academic românesc: norma dublă de reprezentare. Practic, atât la cadrele didactice, cât şi la studenţi, este impus un plafon minim de candidaţi echivalent cu numărul dublu de locuri disponibile pentru fiecare facultate. Un artificiu inteligent, proiectat teoretic cu scopul de a evita organizarea alegerilor parţiale prea des", arată articolul.
Mai pe româneşte, fiecare facultate orădeană a trebuit să propună un număr dublu de candidaţi, atât la alegerile pentru profesori, cât şi pentru studenţi, astfel încât, dacă senatorii care câştigă un mandat se vor retrage în timpul celor patru ani, să poată fi înlocuiţi fără să fie nevoie de organizarea de noi scrutinuri.
Deaconu arată însă că această obligaţie a numărului dublu de candidaţi nu apare în regulamentul de alegeri al Universităţii, ci doar în Calendarul alegerilor academice 2015-2016 elaborat de Senatul universitar în iulie 2015. "Artificiul introdus de anumite persoane "bine" intenţionate ajută la creionarea listelor de alegeri în cazul existenţei unei echipe sau a unor echipe bine ascunse, care nu îşi doresc să li se afle componenţa, dar mai ales conducerea, şi care pot împinge pe lista de candidaţi anumite persoane, după terminarea perioadei iniţiale de înscrieri, în temeiul unui principiu şchiop, lăsând puţin timp la dispoziţia candidaţilor pentru a regândi strategia, dacă este cazul", scrie studentul.
Exemplul propriu
Tânărul exemplifică problema cu propria situaţie. Deaconu a candidat pentru un loc rezervat studenţilor în Senat din partea Facultăţii de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării, iar până la expirarea termenului de depunere a candidaturilor, adică 18 decembrie 2015, a fost singurul pretendent. "În data de 16 ianuarie 2016, mi-a fost adus la cunoştinţă de către o terţă persoană faptul că pe listele de candidaţi ai studenţilor din cadrul facultăţii unde studiez mai este înscris încă un student pentru Senatul Universităţii din Oradea, în persoana domnişoarei Florina Mariana Bocoi", arată Deaconu.
Întrebând Biroul Electoral Universitar, tânărul a aflat că pe 12 ianuarie studenţii din Consiliul Facultăţii IRISPSC au nominalizat-o pe Bocoi candidată, însă, spune el, procesul verbal al şedinţei nu reflectă acest lucru, ci doar că studenţii au stabilit ordinea celor doi candidaţi pe buletinul de vot. Altfel spus, documentul, pe care Deaconu l-a şi ataşat articolului, nu reflectă că tinerii ar fi făcut propuneri şi ar fi votat-o pe Bocoi candidată. Studentul arată şi alte disfuncţionalităţi: procesul verbal nu a fost înregistrat la registratura facultăţii, iar la şedinţă a luat parte un student care nici măcar nu făcea parte din consiliu!
Deaconu a contestat candidatura lui Bocoi încă din 19 ianuarie, dar Biroul Electoral Universitar i-a respins-o două zile mai târziu. Culmea este că, arată autorul, unele facultăţi nu au respectat criteriul numărului dublu de candidaţi, chiar dacă preşedintele Senatului, Sorin Curilă, le-a transmis facultăţilor mai multe adrese în acest sens. "Interesant este că o "recomandare" impusă de Preşedintele Senatului a fost mai importantă ca un articol al Regulamentului de alegeri, anexă a Cartei universitare. Halal corectitudine", spune Deaconu, cu referire la faptul că regulamentul de alegeri nu prevede numărul dublu de candidaţi.
Cu japca
Mai mult, BEU n-a lăsat-o pe Bocoi nici să-şi retragă candidatura, deşi tânăra a vrut acest lucru. Culmea este că, arată Deaconu, o situaţie similară s-a petrecut la aceeaşi facultate şi la alegerile parţiale din 2013, când un student pretendent la un loc în Senat şi-a depus candidatura după termenul legal, iar BEU şi Senatul Universităţii nici măcar nu au răspuns contestaţiei făcute de studenţi, situaţia rezolvându-se prin demisia "întârziatului".
"Aşadar, norma dublă de reprezentare reprezintă un mecanism ingenios de a introduce în cursa electorală candidaţi după încheierea termenului oficial de depunere a candidaturilor, fără ca cei de bună credinţă să fie anunţaţi în vreun fel, şi la mai puţin de două săptămâni înainte de desfăşurarea alegerilor. În plus, acest mecanism este unul profund nedemocratic, impunând candidaţi cu "japca", ce se pot dovedi nereprezentativi în scurt timp. Nimic din acestea nu contează. Faptul că Preşedintele Senatului este determinat să nu organizeze deloc, dacă se poate, alegeri electorale parţiale face în universitatea noastră să apară acest sistem total aparte în România", încheie Deaconu.
Citeşte şi articolul: