Un studiu recent publicat de Eurostat arată că, în România, femeile au, în medie, cu șase luni mai mult timp de viață sănătoasă decât bărbații. În România, speranţa de viaţă totală este de 79,2 ani pentru femei şi 71,3 ani pentru bărbaţi.
Conform Libertatea, România este plasată pe locul 21 din 27 de ţări ale Uniunii Europene, în ceea ce priveşte anii de viaţă sănătoasă.
La nivelul Uniunii Europene, media anilor de viaţă sănătoasă este de 62,6 ani, cu o uşoară diferenţă între femei (62,8 ani) şi bărbaţi (62,4 ani). Deşi femeile au o speranţă de viaţă generală cu 5,4 ani mai mare decât bărbaţii (83,3 ani vs. 77,9 ani), anii suplimentari pe care îi trăiesc tind să fie marcaţi de limitări fizice sau probleme de sănătate.
Potrivit studiului bazat pe date relevante pentru anul 2022, în medie, bărbaţii europeni trăiesc un procent mai mare din viaţa lor, deşi mai scurtă, fără probleme de sănătate, comparativ cu femeile.
Diferenţă mică în România
În România, speranţa de viaţă totală este de 79,2 ani pentru femei şi 71,3 ani pentru bărbaţi, ceea ce înseamnă o diferenţă de aproape 8 ani. Cu toate acestea, în ceea ce priveşte anii de viaţă sănătoasă, diferenţa este mult mai mică.
Femeile românce se pot aştepta să trăiască, în medie, 59,3 ani fără probleme majore de sănătate, în timp ce bărbaţii se pot aştepta la 58,7 ani, o mică diferenţă de șase luni care sugerează totuşi că femeile din România beneficiază de o perioadă mai lungă de viaţă sănătoasă comparativ cu bărbații, raportat la durata totală a vieţii lor.
"O analiză comparativă între sexe la vârsta de 65 de ani arată că există 19 țări ale Uniunii Europene în care femeile se pot aștepta la mai mulți ani de viață sănătoasă decât bărbații, o țară (Belgia) în care numărul anilor de viață sănătoasă este același pentru femei și bărbați, și 7 țări în care bărbații se pot aștepta la mai mulți ani sănătoși decât femeile", arată sursa citată.
Clasamentul pe țări de ani de viață sănătoasă
Situaţia la nivel european
Conform surselor citate, diferenţele între ţările membre ale Uniunii Europene sunt semnificative. De exemplu, Malta înregistrează cele mai mari valori ale anilor de viaţă sănătoasă, atât pentru femei (70,3 ani), cât şi pentru bărbaţi (70,1 ani). La polul opus, Danemarca şi Letonia au cele mai mici valori: femeile din Danemarca au o medie de 54,6 ani de viaţă sănătoasă, iar bărbaţii din Letonia doar 53 de ani.
Aceste discrepanţe între ţările membre evidenţiază o diferenţă semnificativă nu doar în speranţa de viaţă generală, ci şi în calitatea vieţii trăite în condiţii bune de sănătate. În unele state, cum ar fi Bulgaria şi Slovenia, femeile beneficiază de mai mulţi ani sănătoşi decât bărbaţii, însă în ţări precum Olanda, diferenţa este în favoarea bărbaţilor.
Anii de viaţă sănătoasă sunt un indicator important nu doar pentru sănătatea individuală, ci şi pentru politicile de sănătate publică. Creşterea acestui indicator este un obiectiv esenţial al Uniunii Europene, deoarece nu doar prelungirea vieţii este importantă, ci şi îmbunătăţirea calităţii vieţii pe parcursul acesteia.
Conform Eurostat, extinderea anilor de viaţă sănătoasă ar reduce presiunea asupra sistemelor de sănătate şi ar contribui la scăderea cheltuielilor publice cu asistenţa medicală. Dacă anii de viaţă sănătoasă cresc mai rapid decât speranţa de viaţă generală, oamenii nu doar că vor trăi mai mult, dar şi o parte mai mare din viaţă fără probleme de sănătate.