Cercetătorii de la Muzeul Ţării Crişurilor au reuşi în doar două luni să arhiveze patrimoniului material, cultural şi etnografic a şase sate din Bihor (Biharea, Cauaceu, Satu Nou, Tăuteu, Chiribiş şi Poiana Tăuteu) aflate în apropierea Autostrăzii Transilvania, cu scopul de a urmări evoluţia acestora în perspectiva modernizării zonei.

Studiul face parte dintr-un proiect de cercetare, cu o valoare de 23.000 de lei, finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

Concret, cei 14 cercetători implicaţi în proiect au fotografiat şi filmat toate casele din cele şase sate, precum şi aspecte legate de ocupaţii (agricultură, viticultură, legumicultură, floricultură, creşterea animalelor), de meşteşuguri mai veghi (fierărit, lemnărit, dogărit) sau mai noi (turnat pavaje, sculptură în lemn) sau de obiceiuri calendaristice (balul strugurilor, ziua morţilor). Au fost astfel efectuate peste 14.000 de fotografii digitale şi peste 10 ore de înregistrări video şi audio şi s-au achiziţionat, pentru colecţia muzeului, 10 obiecte etnografice.

"Am avut surpriza să găsim o piesă rarisimă în zonă, o semănătoare universală de la începutul secolului 20", a spus într-o conferinţă de presă Aurel Chiriac, directorul Muzeului Ţării Crişurilor şi unul dintre coordonatorii proiectului.

Cele mai relevante rezultate ale cercetării au fost reunite sub forma unui album foto, a unui film documentar şi a unei expoziţii care a fost vernisată în Palatul Baroc, luni, 14 noiembrie, şi care va rămâne la dispoziţia publicului timp de două săptămâni.

"Cu baza de date constituită ne propunem să repetăm cercetarea la 10 ani de la darea în folosinţă a autostrăzii, pentru a surprinde mutaţiile şi implicaţiile procesului de globalizare la nivelul celor şase comunităţi", a spus Ioan Goman, al doilea coordonator al proiectului.

Din toată povestea, deocamdată lipseşte doar "factorul declanşator" al cercetărilor, adică autostrada cea veşnic amânată...